REPORTAJ: În câteva sate din Galați, de Paște, copiii merg din casă în casă să ureze "Hristos a înviat" - FOTO

În județul Galați, copiii de la sate obișnuiau în trecut, în prima zi de Paște, să umble pe la casele gospodarilor cu “Hristos a Înviat”, un obicei asemănător celui de Anul Nou, când se merge la colindat.

Astăzi, însă, acest obicei al copiilor de a merge să vestească Învierea Domnului se mai păstrează doar în puține locuri, spune creatorul de măști populare Paul Buța, referent la Centrul Cultural “Dunărea de Jos” din Galați, care a făcut cercetări privind datinile de sărbători.

“Copiii de la sate umblau, în ziua de Paște, cu «Hristos a Înviat». Ei aveau o trăistuță după gât, intrau în curțile gospodarilor și spuneau «Hristos a Înviat», iar gospodarii răspundeau «Adevărat a Înviat» și le dădeau celor mici ouă roșii. E un obicei asemănător celui de colindat, la Anul Nou. Copiii mergeau mai ales la rude. Acum patru-cinci ani, la Cavadinești și Gănești am mai văzut copiii umblând în ziua de Paște cu punguța în mână, în nordul județului, pentru că în sudul județului de mult nu se mai practică așa ceva”, explică Paul Buța.

În trecut, odată cu venirea sărbătorilor de Paște, în județul Galați începea și sezonul horelor la sate.

“Tot de Paște erau renumitele hore, începea sezonul horelor pentru că se ieșea din post. Astăzi, nu prea se mai fac. Mai sunt unele comune unde se mai păstrează tradiția horelor, cum ar fi Oancea, mai era și la Măstăcani, dar s-a renunțat acolo. Mai sunt foarte puține locuri unde, de Paște, se mai face hora. În prima zi, dar mai ales în a doua zi de Paște se făceau aceste hore. În județele din nordul Galațiului se mai fac”, spune Paul Buța.

El povestește că la aceste hore participanții veneau îmbrăcați în straie noi, iar tinerele obișnuiau să poarte rochie de mireasă.

Un obicei specific județului Galați era și pasca preparată de gospodine să aibă “fereastra sufletului”, astfel că acea “coroană” din aluat împletit care o mărginea nu era niciodată încheiată. Această coroană mărginea compoziția din brânză a păștii, pe care se afla neaparat o cruce, tot din aluat, dar coroana era întreruptă la un moment dat, pe o lățime de două-trei degete, iar această întrerupere purta numele de “fereastra sufletului”, simbolizând faptul că sufletul este liber.

“Există un ritual în confecționatul cozonacului și al păștii pentru că pasca se face cu aluat de cozonac, cu brânză în mijloc și pe margine se pune o coroană împletită, însemnând coroana de pe capul Domnului nostru Iisus, iar în mijloc se pune o cruce din aluat împletit. Ce e inedit la noi e că această coroniță de pe marginea păștii, după ce se punea și brânza, la noi nu se încheia niciodată și avea o porțiune numită fereastră, căreia i se spunea «fereastra sufletului». Și eu, inițial, când am văzut de Paște astfel de păști neîncheiate, m-am gândit la un moment dat că gospodina nu a lipit coca cum trebuie și uite că nu arată tocmai bine, până să aflu de la bătrâni că niciodată nu se încheie coronița pentru că aceea este «fereastra sufletului», însemnând că sufletul este liber”, mai spune Paul Buța.

El afirmă că doar cei care mai știu de la bătrâni de “fereastra sufletului” mai prepară astfel pasca, iar cea găsită în magazine nu are așa ceva.

“Știu că se mai face pasca astfel. Eu am văzut în Șivița, la niște bătrâni. Cred că o mai practică doar cei care mai știu de la bătrâni de această «fereastră a sufletului». Pasca din magazine, dacă vă uitați, nu are această «fereastră a sufletului». Cei care o prepară nu știu de așa ceva. Și chiar dacă ar ști, nu cred că ar face-o, pentru că se consideră că nu are un design frumos”, consideră Paul Buța.

În ceea ce privește vopsitul ouălor de Paște, Paul Buța spune că, potrivit tradiției, acest lucru trebuie făcut în Joia Mare, la fel și preparea păștii și a cozonacului.

“Cum se înroșesc ouăle în Joia Mare, trebuie să se facă și cozonacii tot joi, dar acum se fac și sâmbăta. Cu timpul, deși sâmbătă se considera că nu era bine, oamenii au preferat să facă și sâmbata cozonac și pască”, conchide Buța.