REPORTAJ: Gări fără curent, apă potabilă sau toalete, în Harghita. La Bodoc, angajatele taie lemne - FOTO

Urcarea în tren din Gara Miercurea Ciuc, cu peron la aproape un metru de scara trenului – tras de mâini din vagon sau cățărat pe lăzi

Gara din Miercurea Ciuc, localitatea de reședință a județului Harghita, cândva cochetă ca oricare altă stație CFR din orașele de munte, nu a fost reparată de zeci de ani. Acum, în sala de așteptare suflă vântul prin geamurile lipsă, banchetele vechi sunt rupte și, din loc în loc, scaunele lipsesc.

Pe peroanele deteriorate de lângă șine, călători nemulțumiți așteaptă trenul, privind lung la banderolele albe inscripționate “grevă” pe care le poartă angajații CFR.

“Multe ar trebui refăcute în gara asta. Pe vremuri, zeci de ghivece cu flori atârnau deasupra peronului, ca la Sinaia, aveam ceas și pe peron, dar și în sălile de așteptare – erau două pentru clasa I și pentru clasa a II-a – gara era frumoasă, dar, dacă ani la rând nu au făcut nimic, arată cum vedeți acum: banchete rupte, ferestre fără geam, peroane cu asfaltul mâncat de vreme, buruieni de o jumătate de metru lângă șine și nimeni nu le curăță”, spune Imre Emeric, un bărbat între două vârste care și-a condus soția la gară.

Soția lui este “îngrozită” că trebuie să urce în tren, mai ales că de la peron până la prima scară a vagonului sunt 70 de centimetri.

“E greu, iar dacă am bagaje, e și mai greu. Distanța de la peron la scara trenului este foarte mare, trebuie să rog pe cineva să-mi urce bagajele, apoi mă apuc bine de bare și mă trag, pur și simplu, în tren. Nu e ușor”, spune femeia.

O persoană în vârstă a reușit să se urce în tren după ce a fost trasă de ambele mâini de un tânăr din vagon, un bărbat mai corpolent a fost împins din spate de cei de pe peron, iar o turistă care trebuia să ajungă la Budapesta a avut noroc cu acarul.

“Chiar astăzi am ajutat o femeie care nu a putut să se urce în «Korona», trenul internațional. Trebuia să căutăm la un bar o ladă de plastic, să se urce întâi pe ea și apoi pe scara trenului, că altfel nu se putea”, explică acarul.

Nu o dată, călătorii nemulțumiți s-au adresat ofițerilor de la Poliția Transporturi Feroviare (TF) din gara Miercurea Ciuc.

“Au reclamat că nu se pot urca în tren, niciodată în scris, numai verbal. Noi nu îi putem ajuta, îi trimitem la șeful gării, el are competență în astfel de situații. Probleme sunt, oamenii în vârstă sau cei bolnavi urcă numai cu ajutor și, de regulă, vin cu scăunele de acasă după ei. O dată, eram de serviciu, am ieșit, așa cum ne cere regulamentul, și am văzut cum o femeie și-a rupt piciorul când a coborât din tren, a suferit o fractură deschisă și a fost transportată la Spitalul de Urgență din oraș”, spune Alexandru Moldovan, ajutor șef la Postul de Poliție TF Miercurea Ciuc.

Șeful stației CFR Miercurea Ciuc, Cornel Roșu, recunoaște că gara are nevoie urgentă de reabilitare și că peroanele trebuie să fie ridicate la înălțimea standard, dar spune că nu stă în puterea lui să aprobe fondurile necesare renovării și modernizării.

“Am făcut mai multe rapoarte de necesitate ultimii ani, cel mai recent în luna august, în care am specificat necesitatea remedierii acestor neajunsuri, dar aprobările de fonduri pentru reabilitarea gării nu le dau eu. Pot să vă spun doar că aceste probleme vor fi rezolvate odată cu obținerea aprobării finanțărilor necesare, mai mult nu vă pot spune. Solicitați informații la Biroul de Relații cu Presa de la București”, spune Cornel Roșu.

El susține că la biroul său nu au fost depuse până acum reclamații de la călătorii nemulțumiți, care “probabil nu știu că pot face asta”.

Ajunși în tren, călătorii se plâng de “mizerie”, de faptul că vara nu este aer condiționat și iarna vagoanele nu sunt încălzite mereu, spunând că nu merită banii pe care îi plătesc pe bilet, iar nemulțumirea lor e sporită de greva de avertisment a angajaților CFR.

“De ce fac grevă? Să ne ofere întâi condiții decente de călătorie. Măresc prețul biletelor odată la câteva luni, deși nu s-a schimbat nimic, trenurile sunt de pe vremea comunismului, banchetele din compartimente sunt jalnice, circulația este un dezastru, mereu avem întârzieri, ba că se lucrează la șine, ba își găsesc ei o mulțime de justificări. Nimeni nu-i poate înțelege”, afirmă Bodor Albert.

Și Parcul “Elisabeta” al gării este neîngrijit de multă vreme, fiind năpădit de buruieni și de tufe de mărăcini, iar pasajul care traversează, în subteran, liniile ferate este plin de fecale.

După numeroase reclamații primite de la locuitori, Primăria Miercurea Ciuc spune că a început discuții cu reprezentanții Regionalei CFR Brașov, să găsească soluția legală de a se putea implica în curățarea și întreținerea acestora, propunând să ia în concesiune aceste spații. Însă regionala a fost de acord doar cu încheierea unui contract de închiriere la metru pătrat și, în urma calculelor, a stabilit o sumă de aproximativ 9.000 de lei pe care primăria ar trebui să o plătească lunar, ca parcul și pasajul subteran ale gării să arate civilizat.

La doi ani de la aceste discuții, parcul “Elisabeta”, care în urmă cu 25 de ani era un spațiu de recreere plăcut, în așteptarea trenului, cu bănci și vaze uriașe pline cu flori, este sălbatic și de nerecunoscut.

Potrivit statisticilor CFR, în gara din Miercurea Ciuc se înregistrează cel mai mare trafic de călători din țară, raportat la numărul de trenuri care o tranzitează.

Gara din Miercurea Ciuc este și principala poartă de intrare a sute de mii de turiști din toată lumea, la pelerinajul de Rusaliile catolice, cel mai mare din Europa Centrală și de Sud-Est.

Cu toate acestea, fondurile permit un contract de salubrizare pentru numai două persoane – două femei care lucrează în schimburi, o zi una și celalată în ziua următoare, care trebuie să asigure curățenia în gară, în birouri și în sala de așteptare, la casele de bilete și la Informații, mătură peroanele, golesc coșurile de gunoi, șterg geamurile, fac curat la grupul sanitar și taie biletele de un leu pentru călătorii care folosesc toaletele.

Președintele Organizației Sindicatului Independent din Mișcare (OSIM) CFR Harghita, Cosmin-Sorin Micloș, susține că la CFR Călători și la CFR Marfă “ar mai fi fonduri”, iar la CFR Infrastructură sumele avute la dispoziție în acest an nu au fost cheltuite, “la rectificarea bugetară fiind returnate Ministerului de Finanțe”.

“CFR Infrastructură câștigă banii din tariful de utilizare plătit de toți operatorii feroviari și din închirierea spațiilor. Pe lângă faptul că gările sunt goale, nu vine nimeni să închirieze spațiile; dar și dacă ai încerca să vii să închiriezi un spațiu, îți trântește un preț de București. Nu poți să ceri aici, în Miercurea Ciuc, o chirie cum o ceri în Brașov sau în București. Și dacă ai vrea să faci ceva să aduci banul, nu te lasă. Mai mult de atât, nici nu le mai închiriază terenurile agenților economici care au activități pe terenul CFR, cum ar fi chioșcuri sau altele”, spune Cosmin-Sorin Micloș.

În gara din Miercurea Ciuc, chiria pentru un metru pătrat este, în medie, de 20-­25 de lei, variind în funcție de specificul agentului economic.

“Dacă este florărie, prețul poate să scadă, dacă este bar, crește. Dacă închiriezi 40 de metri pătrați, acolo ai, cu TVA, 1.200 de lei numai chiria. Dar nu ai utilitățile, trebuie să ți le faci: apa să ți­-o tragi singur, la curent trebuie să te branșezi singur”, explică Micloș.

Statisticile arată că, din 2009 până în 2012, la gara din Miercurea Ciuc se obțineau numai din chirii aproape 30.000 de lei pe lună, în vreme ce anul acesta abia s-au adunat 8.000 de lei lunar.

De două luni, însă, CFR Infrastructură nu mai închiriază spațiile din gări agenților economici și nu mai prelungește contractele existente, pe motiv că “este domeniu public și Regionala nu are atribuții” în acest sens.

Gări fără apă și electricitate, unde se lucrează la lumina lumânării

Cosmin-Sorin Micloș, care este și impiegat la stația CFR Sâncrăieni, recunoaște că multe dintre nemulțumirile “îndreptățite” ale călătorilor sunt și ale angajaților CFR.

El povestește că nimic nu s-a schimbat în sistemul feroviar în ultimele patru decenii: dotările și sistemele de operare pe care lucrează sunt vechi din anii 1970, iar alte gări sunt într-o situație și mai proastă decât cea din Miercurea Ciuc.

“Este un dezastru. Sunt gări unde nu este curent, nu este apă curentă, canalizare, nici grupuri sanitare. Eu, la gara din Sâncrăieni, nu am curent din 2005, am o priză și iau curentul din linia de contact, de la ea îmi alimentez sistemul de operare și un bec, să văd noaptea”, explică Micloș.

În biroul impiegatului, unde este panoul de pe care sunt controlate intrările și ieșirile trenurilor din gară, Micloș are un telefon vechi la care, atunci când sună, abia apucă să răspundă: “Alo, aici gara Sâncrăieni”, pentru că piese din receptorul aparatului încep să cadă.

Potrivit acestuia, de la Bodoc (județul Covasna) și până la Sâncrăieni, în Harghita, cu excepția stațiunii Băile Tușnad, nicio stație CFR nu are curent electric (Bodoc, Malnaș, Bixad, Tușnad Sat, Sânsimion și Sâncrăieni), iar unele dintre ele nu au nici apă potabilă, canalizare și toalete amenajate.

“La Bodoc, de exemplu, lucrează numai femei. În câmp, le-a făcut compania un gard înalt de doi metri, să nu intre ursul, lucrează la lumânare, ca-n Evul Mediu, bariera o ridică manual, cu manivela, și dacă le este frig, taie lemne și le bagă în sobă, să se încălzească. Nu este de vină regionala (CFR Brașov – n.r.), ci compania, statul”, spune liderul sindical.

La Mădăraș, clădirea gării, ajunsă într-o stare avansată de degradare, stă să cadă.

România are una dintre cele mai lungi infrastructuri feroviare din Europa, dar viteza este la nivelul Indiei

Specialiștii susțin că România se poate mândri cu una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri din Europa, ca întindere, lungimea totală a liniilor de cale ferată depășind 22.000 de kilometri.

Viteza medie de circulație a trenurilor, însă, nu depășește 50 de kilometri la oră, ceea ce situează țara la nivelul Indiei, afirmă angajații CFR.

“Dacă mergi de la Brașov la Timișoara, faci 12 ore cu trenul. În Franța, 500 de kilometri se parcurg în două ore. Dacă pleci de la Timișoara cu avionul, ajungi în Australia, în cealaltă parte a lumii, în 12 ore”, menționează Micloș.

Acum, cei peste 600 de angajați CFR din Harghita s-au alăturat colegilor lor din țară, care au intrat, marți, în grevă japoneză.

Ei reclamă tăierile abuzive ale salariilor, “politica de personal” dusă de companie și condițiile de muncă, fiind impiegați care lucrează și câte 220 de ore pe lună, în loc de 180 prevăzute în normative, unii și câte 15 ture una după alta.

Președintele OSIM CFR Harghita povestește că, din 2009 și până în prezent, salariile au scăzut cu 30 la sută.

“În 2009, luam un avans de 510 lei și la lichidare 1.343 de lei; anul trecut am primit 560 de lei avans și 1.200 de lei la lichidare. Ni s-au tăiat și sporurile și am ajuns să fim plătiți cu 30 la sută mai puțin decât acum șase ani”, afirmă Cosmin-Sorin Micloș.

El spune că nimeni nu vine să muncească “în asemenea condiții solicitante, pentru un pumn de mărunțiș”, departe de familie de Paște, de Crăciun, sâmbăta și duminica.

“Anul trecut eu am pierdut zece ceferiști, prin demisii, pensionări, atacuri cerebrale și unul mort în câmpul muncii. Nu știu încotro ne îndreptăm, nu știu ce vrea țara să facă cu Calea Ferată, să o închidă, să o vândă, care sunt interesele, dar în cinci ani nu mai rămâne nimeni aici”, afirmă el.

El atrage atenția că personalul din sistem este redus ca număr și “îmbătrânit”, cu o medie de vârstă de 46 de ani, majoritatea fiind angajați în anii 1980.

Sindicaliștii avertizează că, în cazul în care cererile lor nu vor fi rezolvate, vor declanșa greva generală începând din 1 octombrie.