Repertoriul populismului

Pentru a nu complica lucrurile, trec imediat la prima expresie din vocabular, propusa tocmai de Zagrebelsky – “A baga mana in buzunarul italienilor”.
Este desigur un lucru cunoscut ca unul dintre principalele apeluri adresate “poporului sau” de catre al nostru presedinte al consiliului, fondator al de-acum asa-numitului “populism mediatic”, este constatarea ca a plati taxele este dureros (ceea ce este adevarat) si ca cine ne pune sa le platim e rau (ceea ce nu este real, intrucat orice stat serios recurge la contributia cetatenilor); mai mult decat atat, primul-ministru a mai spus si ca, daca taxele ne par excesive, este de inteles si scuzabil sa comiti evaziune fiscala – si daca cineva considera ca nu ar fi zis acest lucru (deoarece ar fi datoria lui morala si constitutionala sa spuna contrariul), exista respectivele inregistrari televizate (nu interceptarile).

|n paranteza fie spus, Berlusconi a si propus de mai multe ori scaderea taxelor, dar din nefericire nu a facut-o niciodata. Trebuie totusi sa-i recunoastem meritul de a nu le fi marit, mai ales in momente precum acestea, preferand sa-i puna pe angajatii de la stat sa faca sacrificii (adica pe cei care, potrivit sondajelor, nu voteaza cu el) decat pe cei care castiga mai mult.
Si atunci cum poti face “lumea” sa gandeasca ca aceia care o pun sa plateasca taxele (nu guvernul actual, desigur, pentru ca taxele au fost inventate de altii, probabil de comunisti) comite un furt? A folosi expresia “a baga mana in buzunarul italienilor”, dupa cum spune Zagrebelsky, “implica ideea ca impozitele si taxele ar fi niste hotii si furturi, iar guvernantii, cerand participarea la cheltuielile publice, se comporta ca niste delincventi. Aceasta expresie este negarea ideii de cetatenie, ce cuprinde drepturi si datorii de solidaritate, conform legii. Ea de fapt se adreseaza in mod demagogic italienilor si nu in mod democratic cetatenilor (italieni)”.

Dupa propunerea lui Zagrebelsky, Sandra Bonsanti a comentat “A impartasi memoria istorica”, iar Giuseppe Volpe “A fi reprezentati in teritoriu” si “A supune ghilotinei mediatice”. Daca ma gandesc bine, aceasta din urma, o expresie de care se abuzeaza extrem de mult, n-ar suna tocmai injust daca ar fi aplicata celui care, complet nevinovat, este dintr-o data prezentat de ziare, pentru a creste tirajul, drept un monstru demn de a fi infierat pe prima pagina, si sa ne gandim la durerosul caz Tortora(1). Dar cum este ea utilizata astazi suna ca o sanctionare a cazurilor cand despre un om politic pe buna dreptate se spune ca a comis abuzuri si ca din acest motiv a devenit obiectul unei anchete a magistraturii. Cum spune Volpe, “un om onest ia in ras orice insinuare sau presupusa fapta rea pe care i-o atribuie media. Va recurge la caile legale in mod individual, nu atat pentru a se apara pe sine insusi, cat pentru a apara corectitudinea informatiei, pedepsind faptasul. Dar omul integru ataca mincinosul, nu invoca botnita. Daca acest lucru nu se intampla, sa fie oare si din cauza ca sunt prea putini oameni onesti? Sau pentru ca sunt prea multi mincinosi?”.

Maria Grimaldi analizeaza de-acum clasicul “A cobori in arena” si Elisabetta Rubini “Magistratura vrea sa rastoarne votul”, observand ca, de la inceputurile berlusconismului, fraza este utilizata pentru a cenzura deciziile judecatorilor atunci cand anchetele il privesc pe premier, “ca si cum votul ar depasi si ar face superfluu – ba chiar de-a dreptul de neauzit – rolul de control exercitat de aparatul justitiei fata de toti cetatenii. De observat ca, prin fraza in chestiune, Berlusconi nu-i critica pe judecatori pentru faptul de a fi decis prost: cenzura se situeaza aprioric fata de calitatea controlului judiciar si vizeaza sa contrapuna votul popular – aproape o gratie divina – interferentei inoportune a judecatorilor, prezentata ca nelegitima si de-a dreptul subversiva”. Nu mai pot continua, din lipsa de spatiu. Mi-ar placea sa analizez si “Presedintele consiliului de ministri nu are putere”, propusa de Filippo di Robilant (ce vrea sa insemne in mod vadit ca presedintele consiliului ar vrea sa-si insuseasca si puteri ce nu-i sunt permise de Constitutie), si unele dintre primele interventii ale cititorilor. Dupa cum mi-ar placea si sa ma ocup de termeni ce la stanga si-au avut semnificatia literalmente intoarsa pe dos, precum liberal, reformist, moderat etc. O voi face cu alta ocazie.

NOTE
1. ENZO TORTORA (1928-1988), JURNALIST, OM DE TELEVIZIUNE SI POLITICIAN ITALIAN, A FOST VICTIMA UNUI CAZ INCREDIBIL DE PERSECUTIE JUDICIARA, CE NU S-A
INCHEIAT DECAT DE-ABIA DUPA MOARTEA ACESTUIA