Reorganizări la Tarom: doi oameni cheie în operațiunile companiei „vor înceta colaborarea cu Tarom“. Operatorul a pierdut 70% din trafic în 9 luni

Florin Susanu, directorul de zbor al Tarom, care a ocupat de două ori și funcția de director general al companiei în 2017 și 2019, și Alfred Ghergan, pilotul-șef, pleacă de la 1 decembrie din conducerea operatorului aerian.

Tarom a pierdut în primele 9 luni ale anului peste 70% din traficul din 2019 din cauza crizei sanitare, situație care se suprapune oricum cu peste o perioadă de mai bine de un deceniu în care firma nu a făcut profit, indiferent de contextul de piață. Lipsa zborurilor ridică însă o altă problemă majoră pentru companiile aeriene, dincolo de cea financiară, respectiv cea de siguranță în operare cu un personal care mai mult stă la sol.

„Vă anunțăm că din data de 01.12.2020, domnul Florin Susanu, director operațiuni zbor, și domnul Alfred Ghergan, pilot șef, direcția operațiuni de zbor, vor înceta colaborarea cu compania Tarom“, se arată într-un mail intern adresat angajaților companiei.

În același document se precizează că posturile eliberate de cei doi vor fi ocupate de Cătălin Radu Prunariu, fiul lui Dumitru Prunariu, primul român care a zburat în spațiul cosmic, care va prelua funcția de director de zbor, iar cea de pilot-șef va fi pre­luată de Valentin Voicu, ambii piloți experi­men­tați ai Tarom.

„Suntem convinși că im­plicarea și profe­sionalis­mul lor vor contribui la o nouă etapă în dezvoltarea com­paniei“, se mai arată în mailul semnat de Mihăiță Ursu, cel care ocupă din vara aces­tui an funcția de director ge­neral al Tarom.

La vremuri noi, oameni noi

Potrivit profilului de LinkedIn, Florin Susanu și-a început cariera în Tarom în 2012, ocupând mai multe funcții de conducere. Din 2015 este însă directorul operațiunilor de zbor, rolul lui Susanu fiind cheie în economia afacerilor Tarom. Mai mult, în 2017 și 2019 el a ocupat pentru scurte perioade de timp funcția de director general al companiei.

„În contextul pandemiei au apărut foarte multe provocări la nivelul personalului navigant: orele de zbor puține, care pot duce la diminuarea antrenamentului echipajelor, riscurile sanitare care pot duce la îmbolnăvirea perso­nalului navigant, reducerea drastică a veni­turilor, care a dus la scăderea moralului angajaților Tarom, inclusiv al piloților și însoțitorilor de bord. Toate aceste provocări pot reprezenta un risc de siguranță dacă nu sunt gestionate imediat, corect și echitabil. În aceste condiții, principala misiune a noii conduceri a direcției de zbor este să păstreze la cele mai înalte standarde nivelul de siguranță și disciplină al operațiunilor de zbor“, menționează conducerea Tarom, confirmând informațiile de mai sus.

Potrivit oficialilor companiei, directorul de zbor este persoana responsabilă cu monitorizarea și execuția în siguranță a operațiunilor de zbor.

„O altă îndatorire este aceea de a se asigura că personalul din subordine este pregătit și instruit în mod adecvat pentru a-și desfășura activitatea în deplină siguranță, conform calificărilor deținute, beneficiind de documentația și de suportul logistic necesare. Toate aceste obligații conduc la concluzia că aceasta este una din funcțiile cu responsabilitatea cea mai mare în ceea ce privește garantarea siguranței pasagerilor noștri“, subliniază reprezentanții companiei.

Tot directorul de zbor are, potrivit informațiilor disponibile, un cuvând greu de spus în politica de combustibil a unei companii aeriene, una dintre principalele categorii de cost în industria de profil.

Motive neoficiale

Demiterea celor doi șefi din Tarom, Susanu și Ghergan, ar avea mai multe motive în spate. Printre ele ar fi falsificarea unor traininguri obligatorii pentru desfășurarea activității – cel de bunuri periculoase,  sau chiar angajări făcute împotriva intereselor financiare și de siguranță ale companiei aeriene.

Astfel, din funcția pe care o detinea, Florin Susanu, ar fi girat anjarea lui Mihai Dona, 52 de ani, fratele directorului de training din Tarom, Cristian Dona, prin intermediul unui interviu organizat de Alfred Ghergan.

Procesul de recrutare a ridicat o serie de semne de întrebare. În primul rând, interviul a fost pentru funcția de copilot. Imediat după finalizarea procesului, Mihai Dona a fost upgradat la funcția de comandant, evaluările în vederea schimbării funcției fiind făcute chiar de fratele acestuia, Cristian Dona.

Astfel, Tarom a început să-i plătească „tânărului“ comandant un venit de 72.000 de euro pe an, în loc de cei 44.000 de euro cu care este răsplătit un copilot de Airbus, deși compania avea la acel moment un excedent de comandanți.

„La această dată managementul companiei Tarom nu a primit o sesizare oficială în acest sens. În cazul în care o sa apară, vom face toate demersurile necesare pentru a soluționa situația. Vom declanșa o anchetă internă, vom colabora cu autoritățile competente cu toată deschiderea și vom depune toate eforturile necesare pentru soluționarea oricărei sesizări“, a precizat însă compania.

Bani de la stat

Cert este că din 2008, Tarom a acumulat pierderi de peste 1,8 miliarde de lei, iar anul acesta se îndreaptă spre un minus de peste 315 milioane de lei (circa 65 de milioane de euro), la rivalitate cu pierderile enorme din 2010, când firma a avut un minus de 332 de milioane de lei. Între timp, afacerile de familie au înflorit.

„Față de anul 2019, compania Tarom are o pierdere estimată la -71%, calculată până la finalul lunii septembrie 2020 (ca trafic de pasageri – n.red.). În baza analizelor interne, dar și a celor realizate de către IATA (Asociația Internațională de Transport Aerian) sau EASA (Agenția Europeană pentru Siguranța Aviației), estimăm că trimestrul IV din 2020 va fi unul extrem de dificil, prognoze care se vor replica și pentru prima jumătate a anului 2021, în care nu se prevede o îmbunătățire majoră a traficului aerian“, mai spune conducerea companiei.

Astfel, Tarom cere guvernului bani pentru a evita un colaps financiar total. Potrivit Ministerului Transporturilor, proprietarul Tarom, compania ar avea nevoie de fonduri de restructurare de circa 380 de milioane de euro, jumătate din factură urmând a fi achitată de statul român. Restul banilor ar urma să fie o contribuție proprie a Tarom.

Banii de la stat vor veni doar dacă anumite măsuri vor fi implementate, restructurările de personal fiind printre cele mai importante. Astfel, o treime din angajații Tarom ar urma să fie disponibilizați, potrivit unui document al Guvernului.

„Impactul restructurării în cadrul direcțiilor/ departamentelor principale se va translata într-o reducere cu 33% a numărului de angajați, respectiv 49% în cazul funcțiilor suport. La nivelul companiei Tarom se prognozează o reducere cu 50% a pozițiilor de management“, se arată în documentul menționat. Compania avea la finalul anului trecut peste 1.800 de angajați, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor.

Direcția tehnică a Tarom va fi și ea reorganizată și aici fiind constatate niveluri excesive de management sau competențe nefolosite la potențialul maxim. Politica de combustibil va fi reevaluată și ea, se menționează în document.

„Optimizarea comercială va include optimizarea rutelor operate, închiderea agențiilor Tarom proprii, generarea de venituri auxiliare prin negociere cu partenerii actuali și aplicarea unor strategii de pricing.“

De asemenea, reînnoirea flotei va continua.

„Procesul de modernizare va avea ca rezultat o flotă uniformizată care va permite reducerea semnificativă a costurilor (de exemplu: costurile de întreținere, costurile cu combustibilul,etc.), precum și servicii mai bune oferite clienților.“