Remaghiarizarea sectoarelor strategice din economia Ungariei este o afacere de partid și între prietenii guvernului și cei ai premierului Viktor Orban

Deși este un politician cu o mare putere, Viktor Orban are, în acte, o avere deosebit de modestă. Însă afacerile prietenilor și aliaților săi politici prosperă mai ales de când premierul Ungariei a stabilit ca  obiectiv strategic aducerea unor părți cât mai mari din sectoarele economice strategice în mâini maghiare. Exemple în acest sens sunt oligarhul Lorinc Meszaros și omul considerat mâna sa dreaptă Gellert Jaszai. Ambii sunt personaje importante la compania 4iG, care a achiziționat operațiunile din Ungaria ale Digi.

4iG este unul dintre cei mai mari operatori IT și de telecomunicații din Ungaria, este condusă de Gellert Jaszai, apropiat al partidului de guvernământ Fidesz și îl are printre acționari pe  Lorinc Meszaros, considerat cel mai bogat om din Ungaria, prieten din copilărie al lui Viktor Orban și, spun unii, omul care face afaceri pentru Orban. Meszaros a deținut câțiva ani 4iG, timp în care compania a fost preferata guvernului în contractele cu statul maghiar. De altfel, în general companiile omului de afaceri au întâietate la licitațiile statului. Meszaros i-a cedat anul trecut controlul asupra 4iG lui Jaszai, CEO-ul companiei. Unii observatori spun că tranzacția a fost făcută la îndemul lui Orban pentru a permite companiei să se extindă prin achiziții, inclusiv prin cumpărarea unor active ale subsidiarei maghiare a Deutsche Telekom. Încercarea de a achiziționa aceste operațiuni a eșuat în cele din urmă, potrivit bne IntelliNews.

Presa locală și străină a vehiculat câteva ipoteze privind cauza eșecului. Una este că afacerea a fost blocată de Comisia Europeană, care nu ar fi acceptat ca T-Systems sau datele sensibile pe care aceasta le deține, cum ar fi informații legate de alegeri, să ajungă în mâinile cuiva din cercul de apropiați ai lui Orban. O altă cauză ar fi neînțelegeri legate de preț. Gellert Jaszai a fost președintele fondurilor Opus și Konzum, prin care Meszaros a deținut până anul trecut participația majoritară la 4iG.

Din 2010, de când este premier, Orban a identificat patru sectoare considerate strategice în care, a spus el, peste 50% din afaceri trebuie să ajungă „în orice mod“ în mâini maghiare. Aceste sectoare sunt cel bancar, al energiei, retailul și media. Ținta a fost deja atinsă în sectorul bancar și în cel media.  În primul, obiectivul a fost ușor de îndeplinit deoarece OTP, cea mai mare bancă din țară, este deținută pe plan local. Însă acolo guvernul Orban duce o altă luptă, aceea de a crea jucători locali controlați de stat sau de aliații partidului de guvernământ suficient de puternici pentru a concura direct cu OTP.

Instituția de credit condusă de Sandor Csanyi a căutat să se extindă în ultimii ani prin achiziții internaționale și a finanțat unele operațiuni de afaceri ale lui Lorinc Meszaros. Acesta, în schimb, are interese de afaceri puternice la MKB-Takarekbank-Budapest Bank, grupul bancar recent creat cu ajutorul statului care ar putea fi considerat concurentul direct al OTP. Csanyi și Orban, cândva prieteni apropiați cu pasiuni comune, cum ar fi fotbalul, au acum o relație ambivalentă. Meszaros, instalator de profesie, a fost primarul satului Felcsut, unde Orban și-a petrecut copilăria și unde acesta a construit un stadion de fotbal monumental. Anul acesta, Orban a adăugat IT-ul și telecomunicațiile pe lista sectoarelor strategice în care Ungaria va încerca până la sfârșitul deceniului să majoreze ponderea ocupată de companiile deținute de investitori locali la peste 50%.

Meszaros a jucat un rol important și în ambițiile lui Orban pentru sectorul energetic. Fondul său Opus Global a vândut în decembrie 2019 participația de 73% pe care o deținea la Matrai Eromu, o uriașă termo­centrală neprofitabilă pe cărbune, către compania energetică de stat MVM, care a devenit astfel singurul proprietar. Opus a cumpărat participația la Matra în 2018, în parteneriat cu compania de utilități cehă EPH de la companiile germane RWE și EnBW. Câteva zile mai târziu, Opus a acceptat să achiziționeze acțiunile deținute de partenerul ceh la Matra. Opus a vândut termocentrala după ce premierul a acceptat planurile UE de reducere a emisiilor poluante.

Astfel, retehnologizarea Matra pentru îndeplinirea obiectivelor europene, cu un cost estimat la un miliard de dolari, va fi plătită din bugetul statului și nu de Meszaros.

În noiembrie 2019, Opus a anunțat intenția de a cumpăra distribuitorul regional de energie Titasz de la E.On, tot din Germania, și că intenționează să se extindă în regiune, inclusiv prin achiziții în România. MVM, care deține centrala nucleară de la Paks, este deja prezentă pe mai multe piețe străine, printre care Polonia, Bulgaria, Cehia și Austria, potrivit Reuters.

O politică expansivă are și cel mai mare grup de petrol, gaze și rafinare din Ungaria, Mol, la care acționar este și statul ungar. Operațiunile de furnizare de gaze naturale către populație sunt controlate sau deținute aproape în totalitate de stat.

În retail, companii maghiare au preluat în 2012  zeci de  magazine ale unor lanțuri străine care s-au retras din țară.

Acum, guvernul vrea ca în zece ani să vadă pe rafturile magazinelor 80% din alimentele produse și procesate în Ungaria.

În sectorul media, aliații partidului de guvernare sunt mai puternici ca oricând, fiind ajutați în acest sens de instituțiile de control ale statului, dominate de oamenii lui Orban. MÈsz·ros deține o serie de canale de televiziune pro-guvernamentale și ziare locale.

Potrivit declarației de avere completată în ianuarie, Orban nu are economii, averea sa incluz‚nd casa din satul natal Felcsut și un apartament în Budapesta. Premierul maghiar are datorii restante de 882.000 forinți (2.475 euro) dintr-un împrumut din 2002 în valoare de 20 de milioane de forinți (56.200 euro) luat împreună cu soția sa. Un politician de opoziție, Viktor Szigetv·ri, a evaluat în 2016 averea lui Orban la 750 de milioane de dolari.