Reinventarea ca plan de business

Am putea spune că inovația a făcut mereu parte din preocupările antreprenorului Dan Țone, care încă de la începutul carierei a avut în vedere reducerea decalajului tehnologic între piața românească și Europa Occidentală. Odată devenit antreprenor, aceasta a continuat să fie mantra sa și a asigurat nu doar supraviețuirea, ci și creșterea constantă a businessului care se reinventează an de an prin adăugarea de noi soluții în portofoliu.

Anual, peste 15-20% din profit este alocat dezvoltării și proiectării: domeniile care ne preocupă pe viitor sunt soluțiile de sustenabilitate, cele de securitate integrată și alte soluții personalizate pentru clienți definiți”, descrie Dan Țone ambițiile legate de compania pe care a început-o în urmă cu mai bine de trei decenii și care a supraviețuit astfel tuturor ciclurilor economice care s-au ivit pe parcursul istoriei tânărului mediu privat românesc.

Dacă inițial a gândit-o ca pe o afacere axată pe furnizarea de soluții tehnologice complementare pentru retail și bănci, aceasta acoperă în prezent un spectru de nu mai puțin de opt domenii, toate cu soluții tehnologice personalizate. Valoarea medie a contractelor semnate de Eutron se situeaza la o medie de 60.000 – 80.000 de euro și, potrivit antreprenorului, și-au propus să crească această valoare la 120.000 – 140.000 de euro. La finalul anului 2023, compania a raportat o cifră de afaceri de 8,7 milioane de euro și un profit de 5,6%, având în acest moment 105 angajați. Antreprenorul este optimist și în ceea ce privește evoluția companiei în continuare: „Ne propunem ca la finalul anului 2024, Eutron să înregistreze o creștere de 7-10% a cifrei de afaceri și să își consolideze echipa cu în jur de 100 de angajați”.

Dan Țone a absolvit Facultatea de Electrotehnică din cadrul Institutului Politehnic București în 1982. A fost repartizat la Fabrica de Componente Electronice de la Curtea de Argeș, unde a lucrat până în 10 ianuarie 1983, când a fost detașat la FEPER (Fabrica de Echipamente Periferice) din platforma Pipera. „Până în 1989, am lucrat în aproape toate departamentele unei fabrici, inclusiv proiectare, secția de prototipuri, secția de montaj subansamble, secția de montaj final și atelierul de montaj al unităților de benzi magnetice”, povestește el. După decembrie 1989, a devenit director general adjunct. Spune că principala sa preocupare a fost să înființeze societăți mixte cu companii din Europa pentru a susține cei peste 1.600 de angajați ai FEPER la acea vreme. „Scopul meu era să realizeze societăți mixte care să permită reducerea decalajului tehnologic între fabrică și Europa Occidentală, având la FEPER resurse umane și dotări tehnice de calitate. Din păcate, preocupările mele nu au fost susținute de directorul general, care era preocupat de închirierea și vânzarea spațiilor fabricii.” A părăsit FEPER în decembrie 1992, iar în martie 1993, împreună cu Eutron SRL (Italia), un producător de case de marcat fiscale, și FEPER, a înființat societatea mixtă SAPEL SRL. SAPEL asambla în România case de marcat fiscale, producând o parte din subansamblurile acestora la FEPER. În iunie 1993, a înființat împreună cu același partener Eutron Invest România SRL. „Motivul la acea vreme a fost un posibil conflict cu FEPER în dezvoltarea SAPEL. SAPEL a continuat să producă case de marcat fiscale, iar Eutron a devenit furnizor de soluții complementare pentru retail și bănci.” În 2012, s-a separat de partenerul său din Italia, el și Irina (soția sa) preluând Eutron Invest România. SAPEL a dispărut între timp din peisajul afacerilor private din România, iar Eutron a continuat să dezvolte proiecte și să diversifice adresabilitatea către industriile clientului, precum retail, logistică, banking, sănătate, producție și autorități locale și naționale. „Evoluția Eutron a avut un trend crescător, dar desigur au existat și sincope precum criza financiară 2009-2010”, descrie antreprenorul felul în care s-a dezvoltat businessul de-a lungul timpului și din punctul de vedere al cifrelor. În 2008, 64% din cifra de afaceri a Eutron era realizată cu sistemul bancar din România. În 2009, dat fiind stoparea programului investițional al băncilor comerciale, Eutron a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu băncile comerciale până la 22% din cifra totală de afaceri. „Pentru Eutron a fost o perioadă dificilă în 2009-2010, dar echipa s-a mobilizat, concentrându-ne în mod special pe repoziționarea portofoliului de soluții, dar mai ales de clienți”, spune antreprenorul. Astfel, dacă până în 2008, industriile care au dat siguranță businessului Eutron au fost retailul și bankingul, după 2009 compania s-a repoziționat către retail, pharma, sănătate, logistică. „Eutron nu a renunțat la industria de banking, dar am reconfigurat portofoliul de produse/soluții/servicii cu care ne-am adresat către această industrie (digital signage, securitate electronică și mecanică, procesare numerar).” Au continuat permanent să completeze portofoliul companiei (format în prezent din soluții aplicabile în opt domenii de activitate), iar în  2012, au deschis o direcție nouă de business, respectiv soluțiile de sustenabilitate. „Am realizat un parteneriat exclusiv pentru România cu un producător de compostere destinate transformării deșeurilor alimentare/organice OKLIN (Hong Kong). Am început să ne adresăm unor industrii noi pentru EUTRON precum HoReCa, industria alimentară, industria de producție legume, fructe, etc. În 2015, EUTRON a semnat un parteneriat de distribuție în România cu PARANS (Suedia) a sistemelor de preluare a luminii soarelui și transportul acesteia în spațiile interioare la distanțe de până la 100 de metri, prin intermediul fibrei optice. Evident că portofoliul de produse, soluții și parteneri a continuat să se diversifice în scopul de a putea să susținem toți clienții noștri.”

Ce soluții dezvoltă Eutron?

În prezent, portofoliul de soluții ale companiei se adresează industriei financiar-bancare (de exemplu: optimizarea proceselor cu numerar front-office/back-office, securitate integrată (securitate electronică, mecanică), retail (ex.: soluții de fidelizare a clienților, de comunicare cu aceștia; de optimizare a proceselor interne), sănătate (ex: administrarea fluxului de pacienți de la sosirea acestora în instituția medicală, identificarea și trasabilitatea pacienților, identificarea și trasabilitatea analizelor și probelor recoltate), logistică (soluții de identificare automată (ex.: cod de bare, RFID etc.), atât citire cât și etichetare, soluțiile de inventariere, soluțiile de picking, producție (ex.: soluții de securitate integrată, protecția contra incendiilor, digital signage), servicii publice (ex.: administrare a fluxului de contribuabili,  identificare a contribuabilului, de comunicare digitală către contribuabili), HoReCa (ex.: comunicarea digitală cu oaspeții, prin soluții de digital signage sau evaluarea satisfacției clienților), educație (ex.: folosirea automatelor de reciclare, atât a deșeurilor alimentare, cât și a sticlelor de plastic sau sticlă, beneficiind în același timp de avantajele economice ale folosirii unor astfel de sisteme).

Sursa: site-ul companiei

Perioada de pandemie a redefinit de asemenea, direcțiile de business ale clienților Eutron, iar asta s-a reflectat și în afacerile companiei. HoReCa, industria cea mai afectată, s-a repoziționat în automatizarea multor operațiuni interne, dat fiind lipsa personalului operativ. Industria de logistică s-a recalibrat dat fiind creșterea peste așteptări pe fondul excedentului de livrări către populație „door to door”. Industria de retail food a înregistrat de asemenea o creștere semnificativă, dar și diversificarea proceselor interne, precum pregătirea comenzilor pentru agenții de curierat: „Evident, să realizezi cu aceiași angajați într-un magazin un volum de operațiuni în creștere, înseamnă să accepți utilizarea tehnologiei și să folosești soluții de optimizare bine gândite”. Industria de curierat s-a văzut în situația de a crește numărul de operațiuni la un ritm mult crescut, ceea ce evident a creat necesitatea optimizării proceselor interne prin automatizări care să conducă la eficientizarea activității la maxim posibil. Și, nu în ultimul rând, adaugă antreprenorul, consumul casnic în creștere a condus la creșterea cantităților de alimente aruncate și implicit a apărut mai clar decât oricând, necesitatea de a elimina deșeurile alimentare/organice la sursa de generare. „Industria de retail food, dar nu numai, înregistrând acutizarea lipsei de personal, a început o acțiune agresivă de tranziție către implementarea soluțiilor de self checkout, care a dus după sine alte probleme de altă natură, respectiv creșterea pierderilor cauzate de furturile în zona de self checkout. Acestea sunt doar câteva din provocările cu care Eutron s-a confruntat și se confruntă, împreună cu clienții noștri actuali dar și viitori.” Din rândul soluțiilor „de nouă generație”, Dan Țone menționează composterele pe care ei le distribuie în România, destinate transformării deșeurilor organice/alimentare în 24 de ore în compost. „Închipuiți-vă că toate restaurantele, cantinele și bucătăriile profesionale ar avea compostere și ar realiza eliminarea deșeurilor alimentare prin transformare în compost, iar acest compost ar ajunge la fermierii legumicoli/pomicoli care l-ar folosi la producția de legume și fructe. Același lucru gândiți-vă că se întâmplă și cu fermierii care inevitabil aruncă aproximativ 20-25% din producția legumicolă, atât în procesul de producție în sere cât și în depozitele de păstrare a acestora. Acest lucru se cheamă economie circulară, despre care tot vorbim, dar nu prea facem ceva efectiv”, subliniază antreprenorul. Împreună cu USAMV București – Facultatea de Horticultură, au realizat un proiect, instalând un composter de 125 de kilograme de deșeuri/24 de ore în campus care procesează deșeurile provenite din cămine, din restaurant și din cantină. Compostul rezultat este analizat de către studenți, iar apoi este folosit ca fertilizator pe diverse culturi experimentale precum și pentru pregătirea de material de răsaduri. Managementul USAMV București și dedicat al Facultății de Horticultură este extrem de preocupat să educe studenții în spiritul economiei circulare și al reciclării. Soluțiile disponibile de compostare pornesc de la 1 kg. deșeuri alimentare în 24 de ore, respectiv composter casnic și continuă cu 25, 75, 125, 250, 500, 850, 1.400 kg. de deșeuri alimentare în 24 de ore și pot continua cu capacități de compostare de 5, 10, 15, 20, 30 de tone de deșeuri în 24 de ore. Noi, oamenii, suntem cei care generăm peste 50% din deșeurile alimentare de pe planetă, ceea ce înseamnă că noi în gospodăriile noastre trebuie să ne preocupăm în primul rând de reducerea risipei alimentare, iar dacă chiar mai rămân deșeuri să compostăm”, îndeamnă antreprenorul.

De-a lungul timpului, compania a dezvoltat și o rețea proprie de centre de service, format în prezent din 25 de centre, 48 de tehnicieni și ingineri de service, doi proiectanți de sisteme de securitate și detecție incendiu, trei derulatori contracte și facturare, trei angajați dedicați relațiilor cu clienții, un coordonator de service  sisteme, trei directori regionali și directorul diviziei de service. Per total, 61 de angajați lucrează în cadrul acestor echipe de service și suport tehnic. „Ne adaptăm permanent rețeaua de service și suport tehnic adaptându-ne corelat cu dezvoltarea națională a clienților actuali și evident și cu completarea portofoliului nostru de clienți cu clienți noi. Procentul este variabil de la an la an în funcție de evoluția portofoliului de clienți”, explică Țone.

Ce urmează pentru Eutron? „Prioritățile pentru perioada următoare sunt consolidarea brandului Eutron în România, dezvoltarea direcției de afaceri dedicate soluțiilor de sustenabilitate pentru orice tipologie de client și, nu în ultimul rând, întărirea echipei Eutron cu noi angajați implicați în proiectare, service, management de proiect și vânzări”, descrie Dan Țone obiectivele sale din prezent.   

Trei întrebări și răspunsuri din interviul cu Dan Țone, fondatorul Eutron:

1. Ce impact au avut soluțiile Eutron asupra eficienței operaționale și a creșterii afacerii pentru clienții săi, în special în ceea ce privește îmbunătățirea experienței clienților finali și optimizarea fluxurilor de numerar?

Numerarul este permanent sub presiunea operatorilor, atât consumatorii cât și retailul, în special food, băncile, serviciile de curierat/postale, companiile „Cash in Transit” (CIT) și evident chiar și Banca Națională. Soluțiile create și aduse în România de Eutron au condus la optimizarea proceselor cu numerar, dar evident a crescut și satisfacția clienților, clienților noștri. Aș menționa aici doar un exemplu, un proiect de suflet, dar și de impact. Întreaga rețea de magazine Kaufland folosește de peste 5 ani, automate de depozit monede furnizate de Eutron (câte unul în fiecare magazin). Kaufland România a rezolvat în acest fel problema lipsei de monede din piață, în paralel cu atragerea de clienți noi și mai ales fidelizarea lor în rețea. În 2023, cele 173 automate de depozitare monede au colectat peste 17 milioane de lei, respectiv peste 107 milioane de monede, ajungând cel mai mare furnizor de monede către sistemul bancar comercial.

2. Care sunt principalele servicii și suport oferite de Eutron pe parcursul întregului ciclu de viață al proiectelor, începând de la proiectare și implementare până la managementul postimplementare și service?

Serviciile Eutron postvânzare sunt dintre cele mai variate precum, extensie de garanție a produselor și soluțiilor, închirierea soluțiilor și produselor pentru a permite clienților să folosească resursele de cash pentru programul investițional dar și pentru derularea businessului de bază. Încercăm permanent să identificăm servicii noi adresate clienților noștri, dar în același timp răspundem cu deschidere oricărei solicitări sau cereri din partea acestora.

3. Care sunt principalele economii de costuri realizate de clienții Eutron în urma utilizării soluțiilor de securitate integrată și cum se estimează ROI-ul (Return on Investment) pentru aceste soluții?

Evident, economiile semnificative realizate de clienții Eutron sunt cele din procesele expuse furturilor (self checkout), procesarea numerarului (retail, CIT, servicii poștale etc.). Realizăm o variantă a ROI-ului înainte de implementare, după care verificăm în perioada postvânzare îndeplinirea parametrilor estimați.