Regii asfaltului au topit un miliard de euro în 2011. Unde sunt autostrăzile?

România celor puțin peste 300 de kilometri de autostradă se pregătește de noi inaugurări în 2011 și 2012. Până la finalul anului următor rețeaua de autostrăzi ar trebui să numere cel puțin 243 de kilometri în plus, dacă ne gândim doar la cele opt șantiere demarate înainte de 2011 și la care încă se lucrează. Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a plătit până acum circa 750 de milioane de euro pentru cei 243 de kilometri de autostrăzi de pe aceste opt șantiere, echivalentul a jumătate din cât vor costa în final lucrările, potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe baza informațiilor furnizate de compania de autostrăzi.

Cu toate acestea, stadiul fizic în care se află fiecare din aceste tronsoane diferă destul de mult. Una dintre autostrăzile care se află într-un stadiu avansat de execuție este Arad-Timișoara, unde lucrările erau gata în proporție de 75% la începutul lunii septembrie, acestea fiind cele mai recente informații transmise de CNADNR. Între timp, lucrările au avansat cu încă 10%, potrivit constructorilor respectivului tronson. “În ceea ce privește autostrada Arad-Timișoara, stadiul actual este de circa 85% și facem eforturi financiare importante pentru a avansa deschiderea traficului înainte de sfârșitul anului”, a declarat Sebastien Picaut, director general al FCC Construcción, compania spaniolă care alături de italienii de la Astaldi construiește tronsonul Timișoara-Arad. În proporție de 85% era construită la 1 septembrie și autostrada București-Moara Vlăsiei, cu o lungime de 19,5 kilometri. De altfel, CNADNR spune că la finalul lunii octombrie aproape 14 kilometri din această autostradă vor fi deschiși traficului, urmând ca încă 6 să fie inaugurați peste un an.

REGII ASFALTULUI – VEZI GRAFICUL

Pe de altă parte, o autostradă ce ar trebui să fie finalizată în decembrie, Moara Vlăsiei-Ploiești, era construită la începutul lunii septembrie doar în proporție de 64%. Constructorii acestui tronson sunt firmele românești Spedition UMB (controlată de Dorinel Umbrărescu), PA&CO International (Costel Cășuneanu) și Euroconstruct Trading 98 (Dan Beșciu și Sorin Vulpescu). Mult mai prost stau însă americanii de la Bechtel cu construcția tronsonului de 64 de kilometri Suplacu de Barcău-Borș, care a reușit într-un an să avanseze cu doar 2%, în septembrie stadiul fizic al lucrărilor ridicându-se la doar 41,5%.

De altfel, abia de curând situația autostrăzii Transilvania, din care face parte și acest tronson, a fost lămurită, în condițiile în care Ministerul Transporturilor a anunțat că americanii vor mai construi doar acest tronson, plus Câmpia Turzii-Gilău, iar statul a rămas liber să liciteze celelalte șase sectoare de drum din autostrada Transilvania la care Bechtel nu va mai lucra. La finalul anului România ar trebui să mai aibă încă 100 de kilometri de autostradă, și anume Arad-Timișoara, centura Aradului la standard de autostradă, Moara Vlăsiei-Ploiești, dar și un tronson de 13,5 kilometri din București-Moara Vlăsiei, potrivit informațiilor transmise de CNADNR. Rămâne însă de văzut dacă lucrările chiar vor fi finalizate.

Dacă în România lucrările la autostrăzi abia reușesc să iasă din era vitezei melcului, în India progresele la nivel de construcție de autostrăzi par secvențe dintr-un film de la Bollywood. Potrivit cotidianului Times of India, circa 11 kilometri de autostrăzi sunt construiți zilnic în India. Secretul?Ritmul de construcție “a crescut datorită măsurilor luate de guvern pentru a încuraja jucătorii privați să participe la licitații. În condițiile în care alte sectoare, precum construcțiile civile, nu merg prea bine, focusul dezvoltatorilor s-a transferat către autostrăzi”, a declarat M. Murali, secretar general pentru Federația Națională a Constructorilor de Autostrăzi din India. Un secret pe care și România l-ar putea folosi, cel puțin în cazul tronsoanelor de autostrăzi extrem de scumpe, care nu pot fi finanțate nici din bani de la bugetul de stat, nici din fonduri europene. Un exemplu în acest sens ar fi autostrada Sibiu-Pitești, singura secțiune a Coridorului IV paneuropean pentru care deocamdată nu există nicio soluție de construcție și care este estimată să coste peste 3 miliarde de euro.