Reformă majoră în sistemul de sănătate. Ilie Bolojan și Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: Creșterea accelerată a cheltuielilor nu mai poate fi susținută / Sumele nu se reflectă în calitatea serviciilor pe care sistemul nostru de sănătate le oferă cetățenilor și nici în satisfacția pacienților

Prim-ministrul României a anunțat, luni după-amiază, pachetul de reformă din domeniul sănătății. Conform acestuia, cheltuielile din sănătate au continuat să crească, ajungând la un nivel nesustenabil.

La conferința de presă a mai participat și Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Vedeți mai jos declarațiile complete ale premierului:

Ne pregătim să adoptăm pachetul pe sănătate. De ce suntem nevoiți să facem asta? Sistemul nostru de sănătate a acumulat probleme mari în ultimii ani, iar două aspecte majore îi afectează buna funcționare.

Creșterea accelerată a cheltuielilor nu mai poate fi susținută, raportat la veniturile pe care le avem la buget.

Cheltuielile alocate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate sistemului sanitar au ajuns la o pondere de 16% din veniturile curente ale bugetului de stat, față de o pondere de aproximativ 11%, cât am înregistrat în anii trecuți. Doar în pandemie am mai atins această pondere.

Anul acesta, avem un buget alocat de 77 de miliarde de lei, la care colegii noștri ne-au solicitat o suplimentare obligatorie. Pentru a aduce facturile restante la zi și pentru a putea funcționa până la finalul anului, avem nevoie de încă 10 miliarde de lei.

Sumele nu se reflectă în calitatea serviciilor pe care sistemul nostru de sănătate le oferă cetățenilor și nici în satisfacția pacienților.

Avem conduceri de spitale care nu performează. Avem ineficiență managerială și administrativă. O bună parte din veniturile spitalelor din România provin din componenta de asigurare a salariilor, care nu este legată direct de calitatea serviciilor.

Atât timp cât o parte din bani vine direct de la Casă, nu va exista presiunea sau stimulentul pentru ca managerii să îmbunătățească serviciile sau să fie mai eficienți.

Avem cheltuieli salariale disproporționate în raport cu bugetul total al spitalelor. Mai mult de o treime dintre spitale au cheltuieli salariale care depășesc 80% din totalul cheltuielilor.

Aceste spitale există doar pentru cei care lucrează în ele, nu și pentru pacienții cărora, teoretic, ar trebui să le ofere servicii.

În multe locuri există servicii umflate sau fraude realizate prin majorarea artificială a cheltuielilor, prin „îmbunătățirea” indicilor de complexitate sau prin diverse tehnici care au condus la creșterea costurilor, fără ca acestea să se reflecte în servicii reale.

Avem un sistem întârziat, care nu ne permite să identificăm problemele la timp. Softurile Casei de Sănătate trebuie actualizate și interconectate cu cele ale spitalelor, pentru a crește eficiența.

Trăim o socializare a cheltuielilor și o privatizare a profiturilor.

Din punct de vedere al salarizării, nu există sisteme care să încurajeze medicii să lucreze mai mult sau să fie recompensați în funcție de performanță. Vom introduce un proiect pilot de salarizare bazat pe performanță. Dacă rezultatele vor fi bune, vom extinde acest sistem la nivel național.

Un manager de spital nu resimte presiunea de a livra servicii de calitate și eficiente.

Avem un supraconsum de medicamente și utilizarea unor proceduri inadecvate. Există o pondere semnificativă a medicamentelor inovative, atât ca volum, cât și ca valoare. Tratamentul unor afecțiuni care ar putea fi rezolvate cu medicamente generice este adesea realizat cu produse de 2–3 ori mai scumpe, din cauza întârzierilor și disfuncționalităților sistemului.

Este necesar ca, acolo unde medicamentele scumpe pot fi înlocuite cu alternative mai ieftine, să facem acest lucru.

Avem o debalansare a activității în sistem, ceea ce generează costuri semnificativ mai mari. Pacienții ajung în spitale cu boli în stadii avansate, din cauza unei prevenții slabe. Ponderea tratamentelor realizate în ambulatoriu sau în cabinetele medicilor de familie este mult prea mică.

La conferința de presă a participat și Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.

Au fost două săptămâni intense, în care am încercat să gândim o reașezare a sistemului de sănătate. Eficientizarea sistemului nu înseamnă că vom tăia bani de la pacienți sau că vom lăsa spitalele fără resurse.

Prea mulți ani, sistemul a fost peticit, astfel încât astăzi nu ne mai permitem să modificăm doar anumite paragrafe sau articole din Legea 95. Este nevoie de o reformă reală, care să scoată adevărul la iveală, așa cum este el.

A fi managerul unui spital nu este un privilegiu.

Îi rog public pe managerii de spitale care spun că „nu se poate” să facă loc celor care pot.

De multe ori îmi este rușine în fața pacienților. La un buget de 77 de miliarde de lei, pacienții sunt, în continuare, trimiși să cumpere Algocalmin, banalul paracetamol.

Măsurile anunțate:

♦ Recalcularea tarifelor pe caz ponderat aferent unităților sanitare cu paturi, pentru care plata se face pe caz rezolvat. Există unități sanitare cu un grad de ocupare istoric ce nu depășește 20-30%, precum și secții cu grad redus de ocupare. Trebuie să stimulăm tratamentul și diagnosticul pacienților în cât mai multe unități. Obișnuința ca, în special noaptea, în weekend și în sărbătorile legate, pacienții să fie transferați către spitalul Județean fără un motiv temeinic trebuie să înceteze rapid.

♦  Ajustarea contribuției personale pentru serviciile medicale private decontate prin Casa Națională se va face treptat, până la eliminarea acesteia. Derulăm multe programe de screening și tratament pentru pacienții cu afecțiuni grave. Mediul privat a afirmat că își dorește un parteneriat corect și transparent, iar aceste două măsuri vin în sprijinul acestui obiectiv. Pacienții se vor putea prezenta atât în unitățile publice, cât și în cele private, fără a mai plăti coplata. Această măsură susține dezvoltarea asigurărilor private de sănătate. În prezent, nu există niciun spital public care să aibă contract cu un asigurator privat. Orice sistem gestionat prin monopol nu poate fi eficient. Asigurările private trebuie să fie complementare serviciilor publice.

♦  Reclasificarea spitalelor se va face prin ordin al Ministrului Sănătății, cu desemnarea unor unități strategice. Ne referim la spitale care pot trata politraume sau care pot deveni centre de excelență.

♦  Unitatea sanitară privată va suporta costurile transferului pacientului către unitatea publică, în cazul reinternării acestuia într-un interval de 48 de ore.

♦  În cazul în care un spital raportează spre decontare servicii spitalicești care nu au fost efectuate, Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu va deconta aceste servicii și va reține 10% din valoarea totală a tuturor serviciilor raportate.

♦  Se va aplica o sancțiune de 20% din valoarea contractului atunci când nu se poate face dovada livrării echipamentelor medicale. Cu toții știm cazuri în care materialele medicale sunt luate de la stat și apoi returnate tot la stat.

♦  Vom majora punctul pe serviciul medical în ambulatoriul public de la 5 lei la 6,5 lei, iar din ianuarie – la 8 lei.

♦  Programul din ambulatoriul public trebuie extins până la ora 20:00. Adoptăm un sistem prin care toți medicii din spital vor putea efectua consultații în ambulatoriul de specialitate, fără un program prestabilit de ore. Tot personalul medical angajat într-un spital public va fi obligat să asigure servicii și în ambulatoriul clinic.

♦  Monitorizarea atentă a cheltuielilor decontate de Casa de Sănătate devine prioritară.

♦  Există, în România, manageri care au demonstrat că se poate. Dar există și multe unități în care managementul lipsește cu desăvârșire. Nu premiem managerii care atrag fonduri europene, nu ținem cont de realitate și de diversitatea actului medical. Adăugăm indicatori adaptați anului 2025.

♦  Introducem indicatori de evaluare și performanță pentru șefii de secție, care vor trebui să își asume responsabilitatea pentru performanța echipelor pe care le coordonează.

♦  Internările fictive vor fi sancționate administrativ prin încetarea contractului de administrare al șefului de secție și a contractului de muncă al medicului care internează fictiv un pacient într-un spital public.

♦  Demarăm un proiect pilot pentru crearea unui cadru de mobilitate medicală. Medicii specialiști care, în ultimele 24 de luni, nu au avut un loc de muncă în sistemul public se pot înscrie în acest program, urmând să fie repartizați – cu acordul lor – într-o unitate cu deficit de personal, pentru o perioadă cuprinsă între 6 și 12 luni.