Referendumul „in/out" al lui David Cameron: nevasta cea arțăgoasă cere divorțul

REACȚIILE POLITICIENILOR, ALE OAMENILOR DE AFACERI, analiștilor și presei la promisiunea premierului britanic David Cameron de a convoca peste patru ani un referendum privind apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană au fost diverse, trecând de la pro la contra prin toate nuanțele de gri. Singura opinie acceptată, aparent în unanimitate, de părțile interesate este că posibilitatea unei decizii unilaterale a Regatului Unit de a ieși din UE este un motiv serios de incertitudine, pe care Europa nu și-l poate permite în timpul unei crize economice.

Cu șomaj în creștere și stagnare economică, Marea Britanie, cea mai mare economie europeană din afara zonei euro, are de asemenea nevoie de investiții și, astfel, de cât mai multă stabilitate și vizibilitate pe termen mediu și lung. Peste jumătate din exporturile britanice au avut ca destinație în anul 2011 Uniunea Europeană, iar guvernul susține că peste 3 milioane de locuri de muncă din Marea Britanie depind de comerțul cu celelalte state membre.

Cameron a anticipat această interpretare și a calculat riguros mesajul pe care l-a transmis prin discursul de miercuri, 23 ianuarie. Mai întâi, premierul a promis convocarea unui referendum în anul 2017, pro sau contra apartenenței Marii Britanii la UE. Prima condiție pentru îndeplinirea acestui proiect este câștigarea alegerilor generale din 2015 de către conservatori, consilierii primului-ministru considerând aparent, notează The Independent, că perspectiva unei astfel de alegeri va asigura voturile de care are nevoie partidul. Aceasta într-o țară care nu a văzut niciodată cu ochi buni elementele de strânsă integrare politică ale proiectului european, care a acceptat cu greu cedarea unor puteri către instituții străine și a făcut-o doar de dragul pieței unice și prosperității promise de comerțul liber.

Apoi, liderul conservator nu s-a pronunțat ferm pentru vreuna dintre opțiuni, arătând că va încerca să negocieze împreună cu celelalte 26 de state ale UE “o nouă înțelegere” pentru Marea Britanie și pentru Europa, vizând finalizarea proiectului pieței unice libere și repatrierea către Londra a unor puteri cedate anterior către UE.Astfel, referendumul lui Cameron ar fi atât un instrument menit să-i potolească pe eurosceptici și să atragă capital electoral, cât și o încercare de reformă a Uniunii Europene, aflată în criză de identitate după turbulențele economice și sociale din ultimii ani.

“Vreau ca Europa să fie un succes. Nu sunt izolaționist. Nu vreau decât o înțelegere mai bună pentru Marea Britanie. Vreau o înțelegere mai bună și pentru Europa”, a afirmat premierul britanic în discursul pomenit.El și-a nuanțat și mai puternic poziția a doua zi, la reuniunea anuală a Forului Economic Mondial, care a avut loc săptămâna trecută la Davos, Elveția. În încercarea de a împacheta situația într-un ambalaj mai atractiv pentru UE, Cameron a avut întâlniri în spatele ușilor închi-se cu cancelarul german Angela Merkel, premierul italian Mario Monti și prim-miniștrii din Irlanda, Olanda și Danemarca.

LIDERUL BRITANIC A ARĂTAT, la Davos, că o parte dintre revendicările Londrei, precum renunțarea la legislația UE care limitează numărul orelor de lucru sau diluarea reglementărilor de mediu, în paralel cu consolidarea proiectului pieței unice, ar stimula creșterea economică în toată Europa. “Europa este întrecută în materie de competitivitate și investiții și este timpul să o tranformăm într-un motor de creștere, nu o sursă de cheltuieli pentru companii și de nemulțumire pentru cetățenii noștri”, a afirmat Cameron. Reacția auditoriului a fost lipsită de entuziasm, ceilalți lideri europeni părând să vadă mutarea Marii Britanii mai mult ca pe un element care distrage atenția de la problema mai importantă a supraviețuirii zonei euro, notează Financial Times.
“Argumentele pentru investiții în Marea Britanie sunt aceleași.