Reducerea fluctuației de personal și gunoiul, indicatori pentru criză

Săptămâna trecută Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat că nu vede nicio criză, după ce s-a plimbat prin țară: „Am fost în provincie și era coloană după coloană, și pe o parte și pe alta. Nu este doar în București. Nu arată nici a recesiune, nici a poverty – sărăcie, arată că acum consumul este mult mai mare decât investițiile“. Așa că el este destul de optimist pentru anul viitor, chiar dacă avem o încetinire a creșterii economice. Chiar dacă firmele sunt lovite de creșterea prețurilor la energie, de majorarea dobânzilor și de creșterea costurilor, antreprenorii și directorii generali spun că nu se află în criză și că businessul merge destul de bine. Spre deosebire de criza anterioară, acum în piață există lichiditate și nu sunt blocaje de cash. Conform ultimelor date de la statistică, în T3 creșterea economică s-a mai redus, dar rămânem în continuare cu un plus de 5% în acest an. Aceasta este imaginea pozitivă. La conferința ZF Investiți în România de la Brașov, organizată împreună cu CEC Bank, doi antreprenori au avut o părere puțin diferită, contrar optimismului economic din piață.

Unul dintre ei a menționat că fluctuația redusă de personal înregistrată în ultimele luni indică o oarecare criză. Când economia duduie, când lumea caută oameni ca să-i angajeze, fluctuația în piață este ridicată, pentru că oamenii sunt dispuși să-și schimbe jobul mai des. Salariile cresc și apar locuri de muncă noi. Când începe să vină criza, fluctuațiile de personal se reduc, iar oamenii nu prea sunt dispuși să schimbe jobul, considerând că timpurile nu sunt cele mai potrivite. Salariile nu mai cresc, ofertele de noi joburi se reduc, iar fiecare încearcă să stea în banca lui, pentru a nu fi prins pe picior greșit. De obicei, când apar restructurări, ultimul venit este primul plecat. Iar criza de acum un deceniu a lovit destul de bine piața muncii, așa că lumea este mai reticentă acum. Încă nu au apărut disponibilizări, încă nu apar informații legate de începerea unor procese de restructurare, dar piața muncii nu mai este la fel de generoasă. Un alt antreprenor, implicat în colectarea de deșeuri, a venit cu propria părere: în ultimele luni colectează mai puține deșeuri, ceea ce arată o scădere a consumului. Când este euforie economică în piață, oamenii cumpără, coșurile de cumpărături sunt pline, ceea ce în final se traduce și în coșuri de gunoi la fel de pline.

În România, inflația este de 15%, vom închide anul 2022 la 16,3%, ultima previziune a BNR, în timp ce în Europa inflația este între 7-8%. În Ungaria inflația este de 17-20% și la fel se înregistrează și în Polonia. Pentru bănci, un indicator la care se uită este cel legat de cât timp țin oamenii banii la bancă în contul curent: dacă îi scot repede după încasarea salariului, asta înseamnă că au plăți imediate de făcut, iar la final nu mai rămâne nimic în contul curent până la următoarea chenzină. Bancherii se uită destul de mult la acest indicator pentru a simți pulsul pieței și a vedea ce se întâmplă în economie.

Acum gunoiul s-a mai redus, se colectează mai puțin, ceea ce arată o scădere a achizițiilor de consum. Companiile, retailerii, comercianții încearcă să acopere scăderea vânzărilor în volume prin majorări de prețuri. Spre deosebire de Europa Occidentală, în țările estice creșterile de prețuri sunt mult mai mari, pentru că firmele încearcă să-și acopere scăderea vânzărilor prin majorări de prețuri mai accentuate, mai ales că de multe ori concurența este mai redusă. În România, inflația este de 15%, vom închide anul 2022 la 16,3%, ultima previziune a BNR, în timp ce în Europa inflația este între 7-8%. În Ungaria inflația este de 17-20% și la fel se înregistrează și în Polonia. Pentru bănci, un indicator la care se uită este cel legat de cât timp țin oamenii banii la bancă în contul curent: dacă îi scot repede după încasarea salariului, asta înseamnă că au plăți imediate de făcut, iar la final nu mai rămâne nimic în contul curent până la următoarea chenzină. Bancherii se uită destul de mult la acest indicator pentru a simți pulsul pieței și a vedea ce se întâmplă în economie. De asemenea, în momentul în care firmele încep să tragă repede din capitalul de lucru, asta înseamnă că încasează greu ceea ce au vândut și de aceea au nevoie de lichiditate pentru plata salariilor, taxelor și impozitelor și plata dobânzilor la împrumuturile luate anterior. Ca să-și protejeze cash-ul, fiecare companie trage de plăți și de scadențe.

Aglomerația de pe șosele, constatată de Mugur Isărescu reprezintă un indicator, dar parțial. Oamenii nu renunță la mașini pentru că nu au alternative, chiar dacă plinul costă dublu față de începutul anului. Așa că trebuie să taie din altă parte. După trecerea sărbătorilor vom vedea cum stăm, mai ales că vine începutul de an, iar banii disponibili s-au consumat. Mulți speră că majorările de salarii care se anunță, chiar dacă vor fi sub procentul de creștere a inflației, vor mai acoperi din necesarul de bani pentru plata facturilor la utilități, plata creșterii dobânzilor și plata creșterilor de prețuri.   ■

(cristian.hostiuc@zf.ro)