Redresarea economică din zona euro: un bilanț tare modest
Criza a fost depășită în zona euro: activitatea de afaceri în septembrie a ajuns la maximul ultimelor 27 de luni, conform sondajului Markit Economics în rândul managerilor, iar analiștii de la Capital Economics, cunoscuți prin scepticism, consideră că în trimestrul al treilea, creșterea economică a zonei euro ar fi de cca 0,4% față de precedentul, după o creștere de 0,3% în trimestrul al doilea.
Astfel de cifre, publicate imediat după victoria în alegeri a cancelarului german Angela Merkel, nu sunt însă de natură să contracareze aerul de descurajare din Europa generat de persistența unui șomaj care afectează peste 19 milioane de oameni. Raportul de toamnă al Ernst&Young cu prognozele pentru zona euro anticipează că zona euro va ajunge la creștere economică abia la anul (0,9%), dar șomajul va continua să urce și pe parcursul anului viitor, ajungând la 12,6% la jumătatea lui 2014, cu mari diferențe pe ansamblul zonei (29% în Grecia, 5,4% în Germania). Creșterea economică slabă este explicată de EY prin dezintermedierea financiară, respectiv lipsa de surse de finanțare atât la nivelul sectorului public, cât și la nivelul celui private.
Potrivit datelor Băncii Centrale Europene, creditarea în zona euro s-a redus și mai mult în august: împrumuturile către companii au scăzut cu 12 mld. euro, după o scădere de 17 mld. euro în iulie, în timp ce creditele către persoane fizice au crescut cu 4 mld. euro, după o reducere cu 3 mld. în iulie. Majoritatea analizelor economice arată că redresarea zonei euro nu poate deveni durabilă atâta timp cât băncile nu reîncep să acorde credite companiilor, iar această perspectivă pare să se îndepărteze, în contextul intențiilor recent anunțate de autoritățile financiare europene de a derula un nou control al activelor bancare, însoțit de un test de solvabilitate.
Ambele demersuri sunt menite să amelioreze pe termen mediu credibilitatea băncilor și să le stimuleze să-și pună în ordine bilanțurile, iar unele bănci au anunțat deja fie majorări de capital, fie suplimentări de provizioane spre a face față testului. În același timp, acest efort menține inevitabil pe termen scurt creditarea la un nivel scăzut, situație care e de așteptat să persiste până ce restructurarea băncilor europene va fi avansat suficient încât dependența lor față de finanțările de la Banca Centrală Europeană să dea măcar semne că s-ar putea reduce.