RECTIFICARE bugetară: Consiliul Fiscal atenționează asupra efectelor negative ale reducerii cheltuielilor de investiții

“Reducerea cheltuielilor de investiții, neînsoțită de o îmbunătățire semnificativă de eficiență, pentru a acoperi reducerile de taxe și creșterile de cheltuieli salariale în sectorul bugetar este contraproductivă și va avea efecte nefavorabile pe termen mediu asupra creșterii economice potențiale a economiei. În plus, reducerea investițiilor nu poate fi decât o amânare a acestora, necesitatea efectuării acestora la o dată ulterioară fiind de natură să pună presiune pe buget pe termen mediu și lung”, arată Consiliul Fiscal, într-o opinie privind rectificarea bugetară.

Consiliul estimează că deși clasamentele internaționale de competitivitate arată că slaba calitate a infrastructurii reprezintă principala problemă de competitivitate a României în materie de calitate a mediului investițional, cheltuielile de investiții publice au scăzut continuu în ultimii ani, urmând să atingă probabil în 2015 minimul ultimilor 10 ani în termeni de procent din PIB.

“Pe partea de cheltuieli bugetare are loc o majorare semnificativă a cheltuielilor curente (personal, bunuri și servicii, subvenții) concomitent cu diminuare masivă a cheltuielilor totale de natura investițiilor programate care sunt prevăzute să scadă cu 3.155 milioane lei față de nivelul prevăzut în prima rectificare bugetară din anul 2015”, arată CF.

Totodată, analizând realizările în ceea ce privește cheltuielile de investiții față de valorile planificate în bugetul inițial sau cu ocazia rectificărilor bugetare în perioada 2012-2014, se observă în mod constant deviații considerabile, în sensul că rezultatele execuțiilor sunt fără excepție inferioare estimărilor din bugetele inițiale și din cele rectificate, iar evoluțiile din anul curent indică un rezultat similar, potrivit sursei citate.

În opinia Consiliului fiscal, pentru anul 2015 riscurile sunt mai degrabă înclinate în direcția înregistrării unui deficit bugetar mai mic decât ținta pe fondul incapacității de a executa programul de cheltuieli.

“Cu toate acestea, pe termen mediu, angajarea unor cheltuieli suplimentare de natură permanentă (cum ar fi cele de natură salarială) semnificative, concomitent cu o reducere amplă a taxelor și impozitelor prevăzută în noul Cod Fiscal (în special a celor pe consum – TVA și accize) sunt de natură, în lipsa unor măsuri compensatorii, să apropie deficitul în 2016 de limita de 3% din PIB concomitent cu devierea semnificativă de la obiectivul pe termen mediu de 1% deficit structural. În plus, anul 2017 ar putea consemna depășirea limitei de 3% din PIB, în principal în condițiile în care va intra în vigoare a doua serie a măsurilor prevăzute în noul Cod Fiscal. Prin urmare, derapajul bugetar ar fi unul de natură structurală și ar vulnerabiliza poziția finanțelor publice la următoarea fază descendentă a economiei, costurile ulterioare în materie de ajustare depășind beneficiile pe termen scurt asupra convergenței reale generate de un deficit bugetar mai mare în faza de ascensiune economică”, mai arată Consiliul.

Ministerele Agriculturii, Dezvoltării Regionale, Fondurilor Europene și Finanțelor vor primi cei mai mulți bani la cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, iar sumele puse la dispoziția Transporturilor și Energiei vor fi diminuate, per total deficitul urmând să rămână la 1,85% din PIB.

Astfel, ministerul Agriculturii va primi în plus 769,5 milioane lei (inclusiv pentru despăgubirea fermierilor), Dezvoltarea Regională 754,4 milioane lei, Fondurile Europene 729,6 milioane lei, Finanțele 584,3 milioane lei (inclusiv pentru plata unor titluri executorii), Apărarea 558,1 milioane lei, Educația 271,4 milioane lei, Afaceri Interne 269,2 milioane lei, Justiție 245 milioane lei, Serviciul Român de Informații 140,4 milioane lei, Afacerile Externe 132,8 milioane lei, Ministerul Muncii 80,1 milioane lei, potrivit proiectului de rectificare.

Vor fi reduse, în schimb, bugetul Ministerului Transporturilor, cu 1,61 miliarde lei, și cel al Energiei, cu 108,1 milioane lei. Cu toate acestea, vor fi alocate 597,3 milioane lei pentru capitalizarea CFR SA și 55 milioane lei pentru Metrorex.

Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se majorează atât la venituri cât și la cheltuieli cu suma de 361,5 milioane lei, printre altele pentru acordarea majorărilor salariale aprobate personalului din unitățile sanitare, în timp ce sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru bugetele locale crește cu 2,46 miliarde lei.

Per ansamblu, atât veniturile bugetului general consolidat cât și cheltuielile vor crește cu 2,62 miliarde lei, astfel că deficitul se menține la 13 miliarde de lei, respectiv 1,85% din PIB.

Premierul Victor Ponta și liderii coaliției s-au întâlnit, miercuri, pentru a conveni domeniile care vor beneficia de fonduri suplimentare la rectificarea bugetară, Ponta precizând, pe Twitter, că există un acord politic pentru sănătate, agricultură și autoritățile locale.

Ponta a anunțat că rectificarea bugetară care va fi aprobată vineri de Guvern într-o ședință specială va fi pozitivă și că România are mai mulți bani încasați la buget, acesta fiind “un merit al ANAF care a combătut evaziunea fiscală”.

Consiliul Fiscal este o instituție independentă, înființată prin legea responsabilității fiscal-bugetare, și compusă din cinci membri cu experiență în domeniul politicilor macroeconomice și bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiți prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naționale a României, Academiei de Studii Economice București, Institutului Bancar Român și Asociației Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.

Consiliul Fiscal evaluează proiecțiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influența soldul bugetar, analizează execuția bugetară și măsura în care aceasta corespunde țintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă și viitoare.