Record după record: piața rezidențială a trecut de borna de 73.000 de locuințe finalizate în 2022 la nivel național. În București, a fost al doilea an de scădere
Piața rezidențială din România a înregistrat un nou record în 2022 în ceea ce privește numărul de locuințe livrate într-un an, depășind pragul de 73.000 de noi case și apartamente finalizate, potrivit celor mai recente date publicate pe platforma Tempo…
Piața rezidențială din România a înregistrat un nou record în 2022 în ceea ce privește numărul de locuințe livrate într-un an, depășind pragul de 73.000 de noi case și apartamente finalizate, potrivit celor mai recente date publicate pe platforma Tempo a Institutului Național de Statistică, unde aceste statistici sunt finalizate la mijlocul anului pentru anul anterior.
♦ Și la nivelul regiunii București-Ilfov se vede o scădere de 3%, până la 21.328 de locuințe, în condițiile în care, în 2021, această regiune era în creștere ♦ Corelat cu evoluția vânzărilor de locuințe înregistrate pe site-ul ANCPI, ce se remarcă este că în fiecare lună de la începutul anului 2023, numărul de tranzacții încheiate a fost mai mic față de aceeași lună a anului precedent, lucru valabil atât la nivel național, cât și doar pentru București.
Piața rezidențială din România a înregistrat un nou record în 2022 în ceea ce privește numărul de locuințe livrate într-un an, depășind pragul de 73.000 de noi case și apartamente finalizate, potrivit celor mai recente date publicate pe platforma Tempo a Institutului Național de Statistică, unde aceste statistici sunt finalizate la mijlocul anului pentru anul anterior. Față de anul precedent, creșterea este de 2%, anul 2022 încheindu-se cu un stoc de 73.338 de locuințe noi, adică mai multe cu 1.933 față de anul precedent. Sunt incluse atât proiectele din fonduri publice, cât și cele din fonduri private.
În București însă, a fost marcat al doilea an consecutiv de scădere, problemele legate de blocarea PUZ-urilor făcându-și astfel simțite efectele, în paralel cu scumpirile materialelor de construcții și blocarea unor proiecte, pe fondul incertitudinii economice.
Cu 12.249 de locuințe noi, Capitala a continuat trendul descrescător, scăderea fiind de 8% (echivalentul a 1.095 de locuințe). Cu doi ani în urmă, în 2020, pentru prima dată, Bucureștiul devenise scena unui număr record de case și apartamente noi, dezvoltatorii fiind impulsionați de contextul pandemic să grăbească proiectele începute deja, de teamă că vor rămâne cu blocurile și casele nevândute.
Următorii ani au venit cu scăderi după ce, în februarie 2021, Consiliul General al Capitalei a decis suspendarea PUZ-urilor în cinci sectoare ale Bucureștiului până în 2022.
În urmă cu două luni, primarul Capitalei, Nicușor Dan, spunea la emisiunea ZF „Investiți în România!“ că a primit câteva zeci de proiecte de PUZ-uri (Planuri Urbanistice Zonale), iar cea mai mare problemă recurentă a lor este că prevăd o densitate mare de construire pentru rezidențial, încălcând Legea Spațiilor Verzi sau Regulamentul General de Urbanism. Conform primarului, timpul mediu pentru o autorizație de construire este astăzi de două luni.
Și la nivelul regiunii București-Ilfov se vede o scădere de 3%, până la 21.328 de locuințe, în condițiile în care, în 2021, această regiune era în creștere. Se vede astfel o scădere și la nivelul localităților-satelit ale Capitalei.
Corelat cu vânzările de locuințe înregistrate pe site-ul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), ce se remarcă este că în fiecare lună de la începutul anului 2023, numărul de tranzacții încheiate a fost mai mic față de aceeași lună a anului precedent, lucru valabil atât la nivel național, cât și doar pentru București. Numărul tranzacțiilor consemnate de ANCPI cuprinde imobilele tip apartament, boxă, locuri de parcare, însă 99,9% sunt apartamente, conform unor explicații anterioare ale ANCPI.
„Vânzările de locuințe încetinesc. Vizibilitatea pentru activitatea de construcții pe termen scurt și mediu este scăzută“, spuneau recent reprezentanții companiei din construcții Saint-Gobain în România.
Și din perspectiva bancară se văd semnale negative, după ce, în primul trimestru al anului, reducerea activității de tranzacționare a fost mai accentuată față de aceeași perioadă a anului trecut, atât în zona Capitalei (-24%), cât și în restul țării (-31%). Scăderea apetitului românilor pentru locuințe pe credit în primul trimestru din acest an, într-un context caracterizat de inflație mare și creștere a dobânzilor, s-a văzut în cifrele privind volumul creditelor ipotecare noi. Deja pe piața bancară românească unele bănci în căutare de clienți au lansat oferte promoționale pentru refinanțarea creditelor ipotecare, cu dobânzi mai mici, fixe pentru mai mulți ani.
Pentru 2023, consultanții imobiliari estimează un volum al livrărilor de 19.000 de case și apartamente în București și împrejurimi, tot în scădere față de anul trecut. De mai multe luni, dezvoltatorii și producătorii de materiale de construcții spun că piața rezidențială se află într-o etapă de stagnare sau chiar scădere, pe fondul inflației ridicate, al dobânzilor mari și al impredictibilității economice.
Potrivit consultanților imobiliari locali, s-a observat, de la finalul anului trecut, o decuplare a prețurilor locuințelor în București în funcție de segmente, adică o creștere medie de aproximativ 15% pe segmentul nou și sub 5% pe segmentul vechi. Anul 2023 a început cu o reticență în rândul celor interesați de achiziția unei locuințe, însă consultanții imobiliari estimează că al doilea semestru va aduce o stabilizare pe piața rezidențială. În continuare vor fi oportunități de achiziție pentru cei care dispun de cash, un segment care reprezintă peste 50% din piață.
