Recensământul s-a încheiat, necunoscutele rămân. Cum va reuși INS să „repare“ recensământul cu 1 milion de locuitori lipsă

Peste 18 milioane de români dintr-un total estimat al populației rezidente de 19 milioane de persoane s-au recenzat până la finalul lunii iulie 2022, iar datele lipsă vor fi completate până în luna decembrie din așa-numitele „surse administrative“, spun oficialii Institutului Național de Statistică l Cu toate acestea, în unele zone dezvoltate, cum sunt București sau Timiș, a existat un procent mai redus al recenzării, iar numărul de români care lucrează în străinătate nu va putea fi aflat nici în urma celei mai ample cercetări realizate în ultimul deceniu.

„Marele plus al recensământului a fost acela că, dacă i se oferă cetățeanului un instrument de calitate, el va participa la acțiunea respectivă, iar dovadă în acest sens sunt cele două procente: aproape 50% din populație a completat datele online, iar în total 95% din populație a fost recenzată. Pe de altă parte, poate ar fi trebuit să avem niște acțiuni din timp pentru a mobiliza autoritățile locale în așa fel încât să fie mai mulți recenzori, iar recensământul probabil că era mult mai de succes. Una peste alta, eu zic că o acțiune pe o perioadă atât de lungă a dus la un rezultat mai mult decât bun“, a spus Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică.

Șeful INS a explicat că, în cazul românilor care sunt plecați la muncă în străinătate, cei care au plecat de mai bine de 12 luni nu au fost incluși în anchetă pentru că așa a cerut regulamentul european privind recensământul, astfel că aceștia vor fi incluși în recensămintele efectuate de celelalte țări. În ceea ce privește emigranții temporar, așa-numiții euronavetiști, în chestionarul privind recensământul exista o întrebare referitoare la acest aspect, iar numărul lor se va vedea odată cu centralizarea datelor, iar primele rezultate vor fi făcute publice în decembrie 2022.

„Plusul acestui recensământ ar fi că a fost mai puțin costisitor decât dacă s-ar fi executat cu sistemul clasic, cu recenzori plătiți. Minusul este că un procent deocamdată necunoscut nu a putut fi recenzat. Există destul de multe probleme cu acuratețea datelor autotastate. Cred însă că se pot rezolva. Modul în care s-a realizat acest recensământ este un progres, chiar dacă a produs și probleme; este un pas spre digitalizare, unde suntem ultimii după toate clasamentele…“, a spus Alin Teodo­rescu, directorul general al firmei de cercetare de piață IMAS Marketing & Sondaje.

Șeful INS spune că „nu este obligatoriu să căutăm în baze de date până ajungem la 19 milioane“, cât este populația estimată a României, având în vedere că numărul deceselor a fost în decembrie mai mare decât cel al nașterilor, iar migrația externă este mult mai temperată față de acum 7-10 ani.

Potrivit datelor INS, în mod surprinzător, orașe dezvoltate precum București, Timișoara, Iași sau Sibiu au înregistrat printre cele mai scăzute rate ale recenzării populației.

„De ce orașele mari sunt codașe la recenzare? Aici a fost mesajul dat de administrația publică locală oamenilor din locul respectiv, din orașul respectiv, dar din fericire ultimele două săptămâni au fost mai bune, s-a îmbunătățit recenzarea.“

Poate că și online-ul trebuia promovat mai mult timp și atunci eram într-o situație mai favorabilă. Este o experiență câștigată pe un proiect de anvergură, un proiect unicat. Câte instituții ale statului român au adus în jurul unui proiect 18 milioane de locuitori? Eu așa privesc recensământul“, a mai spus Tudorel Andrei.

Trei aspecte mai puțin cunoscute ale recensământului încheiat în iulie 2022

1. Românii care lucrează în străinătate de mai mult de un an nu sunt „numărați“ din cauza metodologiei europene; în continuare nu vom ști câți români sunt în diaspora

2. Circa 1 milion de români vor fi recenzați „de la zero“ din surse administrative (baze de date ale MAI, Inspecția Muncii, Casa de Pensii, ANAF etc.) și restul de 18 milioane care au participat la recensământ vor fi „revalidați“ din aceste baze de date diferite

3. Marile orașe  – București, Timișoara, Iași, Sibiu, Brașov – au fost codașe la capitolul recenzare, iar datele despre populația din aceste orașe vor fi greu de colectat din baze de date administrative.