Realitatea din PNRR: 5 mld. euro zac necheltuiți de doi ani în conturile României

Guvernul României nu a îndeplinit toate condițiile pentru a încasa cele 2,7 mld. euro din cea de-a treia cerere de plată din PNRR, transmisă acum aproape un an, și urmează ca unele sume din plată să fie blocate, conform comunicărilor instituțiilor în cauză. Nu este clar în acest moment care vor fi sumele blocate, însă ministrul fondurilor europene Adrian Câciu spune că este o amânare de plată și nu se pierd fondurile.

Nerealizarea reformelor pentru atragerea banilor din PNRR a devenit subiect de campanie și de dispută publică  între PSD și PNL, cele două partide aflate la guvernare, în care fiecare aruncă vina asupra celuilalt. Liderul liberal Nicolae Ciucă spune că este vina guvernului condus de Marcel Ciolacu, care a blocat tranșa a treia. Din guvern fac parte și miniștri liberali. În aceeași vreme însă despre coborârea plafonului pentru microîntreprinderi, unul dintre motivele pentru blocarea banilor, Nicolae Ciucă spune că liberalii se opun scăderii. Alt punct unde s-au blocat fondurile sunt numirile politice în conducerile companiilor de stat, care trebuie eliminate, conform angajamentelor din PNRR. Nu este clar care sunt fondurile care ar putea fi blocate ca urmare a neîndeplinirii acestor reforme, însă estimările arată că ar fi vorba de 1 mld. euro. 

În aceeași vreme însă nu se vorbește despre faptul că, în ultimii doi ani și jumătate, timp în care a guvernat aceeași coaliție, nu s-a cheltuit decât 13% din totalul banilor din PNRR. Pentru că PNRR are două direcții de realizare: una este atragerea banilor prin îndeplinirea unor reforme asumate, iar a doua este cheltuirea efectivă a banilor.

Pentru cheltuirea banilor, cifrele arată așa: 9 mld. euro au intrat în România din PNRR, însă s-au cheltuit numai 3,8 mld. euro. Sunt mai multe proiecte și plăți întârziate, au spus în mai multe rânduri consultanții pe fonduri europene, iar banii zac în conturile Trezoreriei Statului.

Or, necheltuirea banilor europeni înseamnă acumulare de deficit bugetar. Pentru că orice euro cheltuit de România din bani europeni, din zona de granturi, nu se adaugă la deficit sau datorie publică, pentru că sunt fonduri nerambursabile. Dar orice leu cheltuit din fonduri naționale care nu are acoperire în venituri merge direct în împrumuturi, la care se adaugă dobânzi de 6-7%.

Dincolo de problema acumulării datoriei publice – plătită de toți cetățenii – mai este presiunea timpului. Fondurile din PNRR trebuie cheltuite, adică investițiile să fie finalizate, până la finalul lui 2026. Cu alte cuvinte, din 29 mld. euro s-au cheltuit numai 4 în peste doi ani jumate, iar în următorii doi ani și jumătate România trebuie să cheltuiască restul de 25 mld. euro. Dacă nu va cheltui banii, se vor pierde, cel puțin pe regulamentul actual. Nu este clar în acest moment dacă sunt perspective de prelungire a termenului, cum se întâmplă la fondurile europene clasice.