REAL ESTATE. REAL TALK. Construcții în vremuri de criză. Cum se reflectă prețurile din domeniul construcțiilor în piața imobiliară?

„Sectorul construcțiilor trebuie să reprezinte motorul economiei românești” a spus Adriana Iftime, director general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții în cea mai recentă ediție a webinarului Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. Acest motor nu este însă ocolit de provocări, iar creșterile succesive de prețuri generează un efect în lanț asupra economiei. Cum influențează aceste turbulențe piața imobiliară?

„Noi am spus de foarte multe ori că sectorul construcțiilor trebuie să reprezinte motorul economiei românești. Am și demonstrat-o la un moment dat, în perioada de pandemie, când sectorul nostru a putut să rămână în activitate și să susțină economia, activitatea noastră fiind regăsită în toate cifrele economice ale perioadei. Într-adevăr, sectorul nostru trăiește o istorie foarte agitată, foarte bulversată în ultimii ani, poate chiar mai mult decât alte sectoare de activitate”, a spus Adriana Iftime, în cadrul webinarului organizat recent. 

Ea se referă, mai cu seamă, la prețurile înregistrate la nivelul acestei piețe, fiindcă, începând cu luna noiembrie 2020, au început creșterile de prețuri ale materialelor de construcții: „Creșteri care au fost absolut nepremeditate, neanticipate și cu particularitatea că s-au manifestat pe toată plaja de materiale de construcții, spre deosebire de creșterile anterioare”. Adriana Iftime observă că au existat materiale de construcții ale căror prețuri  au crescut cu peste 50%, iar în ceea ce privește „vedeta” acestei perioade, oțelul-beton, prețul acestui material a înregistrat creșteri mai mari chiar de sută la sută. Au mai existat creșteri și la alte materiale care au avut ca materie primă de fabricație materialele plastice, materiale din industria chimică, polistirenul, țevile din PVC. De asemenea, industria conductorilor a sărit cu peste 50% în materie de creștere de preț. Această perioadă a marcat o intervenție directă în prețul final al investițiilor realizate de societățile din construcții, indiferent că vorbim despre lucrări publice sau despre apartamente pentru locuit. 

La aceste creșteri specifice industriei, s-a adăugat faptul că, spre final de 2021, au început creșterile de prețuri pentru energie. „Noi importăm peste 70% dintre materialele de construcții sau, dacă producem materiale aici, în țară, materia primă este importată, astfel că depindem foarte mult de ce se întâmplă pe piețele externe în ce privește produsele din metal care aveau ca sursă Ucraina și Rusia. Așa a și ajuns de altfel oțelul beton să devină vedeta creșterilor de preț de pe piața românească și nu numai.”

Dintr-o statistică a Federației realizată spre finalul anului trecut reiese că o medie a creșterii prețurilor materialelor de construcții cu 40% se reflectă într-o creștere a prețului final al proprietății aflate la vânzare cuprinsă între 10 și 12%. La acestea se adaugă necunoscutele create de creșterea prețurilor energiei, mai ales fiindcă materialele din construcții sunt energofage, adică mari consumatoare de energie. „Dacă vorbim de sfârșitul anului 2022 de pildă, cred că creșterile vor depăși 15% așadar, iar anul viitor mă gândesc că vom înregistra o creștere mai mare de atât pentru că nu vedem o stabilizare a acestor creșteri, mai cu seamă a celor din zona energiei.”

La toate aceste provocări, se adaugă problema forței de muncă. „Este o problemă gravă a sectorului și a întregii economii românești. Ea a fost percepută în zona construcțiilor după boomul imobiliar din 2008, când forța de muncă românească a început să plece masiv în străinătate. Continuă această criză de forță de muncă și este foarte puternic resimțită. Noi, ca federație, am avut o intervenție în zona aceasta în anul 2018 când a fost laborate Ordonanța 114 prin care declaram salariul minim în construcții 3.000 de lei, asta nu neapărat pentru a duce înapoi forța de muncă ce a plecat în străinătate, ci pentru a frâna exodul, care în 2018 atinsese niște valori formidabile.” Adriana Iftime observă că noi avem în piață, în prezent, circa 430.000 de lucrători, dar pe piețele Europei lucrează peste 700.000 de lucrători români în construcții. În 2018, atunci când au elaborat ordonanța referitoare la venituri, s-a văzut imediat efectul acesteia. „Încă din 2019 au început să se orienteze spre piețele românești. Acum, iată, avem deja 430.000 de angajați.”

Care este necesarul? „Dacă mâine am începe toate investițiile din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, program prin care România are la dispoziție fonduri europene în valoare de 29,2 miliarde de euro, până în 2026, pentru modernizare prin reforme și investiții esențiale, n.red.), să zicem că le începem într-un interval de 6 luni în următorul an, am avea nevoie de încă cel puțin 150.000 de angajați. PNRR este, din punctul nostru de vedere, o foarte mare speranță. Din cei aproximativ 3 miliarde de euro destinați acestui program, circa 1,6 miliarde sunt destinate investițiilor. Acum, Guvernul ne spune tot timpul că bugetul este foarte sărăcit, dar acolo ar exista o speranță reală. Din păcate, lucrurile încă mai tergiversează în PNRR. Să sperăm că până la urmă se vor debloca toate lucrurile, se vor acorda toate aprobările, să putem să începem efectiv în forță. Zona aceasta de expectativă cred că se vede și în piața imobiliară, poate și în piața construcțiilor.” 

Toate aceste provocări contribuie la starea de incertitudine care caracterizează piața, atât în materie de clienți, care iau mai greu decizii de achiziție, cât și în ceea ce îi privește pe dezvoltatori. „Există foarte multe probleme, foarte multă impredictibilitate și destul de multe rezerve în a investi, și multe semne de întrebare pe toate planurile. Prin urmare, cred că este greu să vă imaginați cum va arăta piața rezidențială în principalele orașe ale țării și mai ales în Capitală anul viitor dacă vom avea proiecte noi. Cu siguranță că vor fi mai puține. Și asta bazat pe tot ce am spus până acum, la care se adaugă înăsprirea condițiilor de acordare de credite. Deci inflația este peste tot din zona europeană, deja se discută despre o recesiune în anul 2023. Prin urmare, ca o concluzie, vom avea în continuare dezvoltare imobiliară, dar în alt ritm. Evident că pentru orice om investiția într-o locuință rămâne o investiție. Sau poate că este singura investiție sănătoasă.” 

Citiți mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieței construcțiilor în contextul actual, precum și despre felul în care evoluția prețurilor în acest domeniu influențează piața imobiliară în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Adriana Iftime, director general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții.

Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunțuri din piață, putând fi accesată atât de pe desktop, cât și prin aplicațiile de iOS și Android. Storia.ro își propune să îi ajute pe români în găsirea acelei case pe care o pot transforma în acasă. Repede, ușor, informat, prin intermediul unei platforme complexe, ce răspunde tuturor cerințelor din piață și simplifică, totodată, procesul de căutare. În 2022, Storia.ro a lansat T.R.A.I. Index, o inițiativă ce vine în întâmpinarea unor nevoi încă neacoperite ale românilor în găsirea unei locuințe: standardul de viață, dincolo de cei 4 pereți ai casei. T.R.A.I preia date relevante de la specialiști, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, varietatea punctelor de interes și costul mediu pe metru pătrat, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte.