Cum reacționează piața crypto la HG-ul propus de Ministerul de Finanțe pentru platformele de exchange? Tradesilvania și Stakeborg cer clarificări și corectarea prevederilor care ar dezavantaja companiile românești

Ministerul Finanțelor Publice a pus în consultare publică în data de 12 mai un proiect de hotărâre prin care vine cu reguli specifice pentru funcționarea exchange-urilor crypto, adică a furnizorilor de servicii de schimb de criptomonede și a furnizorilor de portofele digitale.

Proiectul definește modul în care trebuie licențiate platformele de exchange pentru a putea opera în piața locală, însă antreprenorii români din crypto atrag atenția că modul în care este structurat proiectul are neclarități, dar și mecanisme care ar putea avantaja companiile internaționale în detrimentul companiilor românești.

Mai exact, în drumul spre obținerea licenței, proiectul introduce ideea unui aviz tehnic eliberat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), cu plata unei taxe. Însă un alt articol din proiect specifică faptul că acest aviz este un document solicitat „strict persoanelor juridice de drept român”, adică doar companiilor înființate în România.

De cealaltă parte, în cazul companiilor care și-au obținut avizul într-un alt stat membru, procesul de licențiere este mult mai simplu, pentru că se ia în calcul acel aviz.

„Considerăm că este necesară verificarea unui aviz tehnic în baza legislației specifice europene, similar cu cerințele companiilor instituite în România. Relaxarea procesului de autorizare în alte state membre, prin comparație cu procedura de avizare tehnică din România, poate genera pe de-o parte accesul în piața a unor platforme care nu respectă cerințele tehnice similare cu platformele din România, iar pe de altă parte, migrarea companiilor din România spre autorizarea în extern și înregistrarea ulterioară în România pentru acces la piața”, au transmis Ciprian Dobrescu, CEO Tradesilvania, și Vlad Mercori, CEO Stakeborg, către Ministerul Finanțelor Publice.

Aceștia au explicat că cerințele tehnice impuse companiilor din România pot genera costuri ridicate, ceea ce ar face ca înregistrarea în România să fie mult mai complexă față de autorizarea într-un alt stat membru și înregistrarea ulterioară în România.

Ca efect, antreprenorii români care vor dori să intre în acest domeniu ar putea alege să își înființeze direct platforma într-o altă țară. Totodată, antreprenorii care au construit deja businessuri aici ar putea găsi mai multe avantaje într-o altă țară, după cum explică jucătorii din piața locală.

Tradesilvania.com este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de investiții în active digitale din piața locală, în timp ce StakeBorg este o companie care dezvoltă un hub educațional prin care promovează adopția crypto și blockchain în România.

Pe lângă problema avizului tehnic și a concurenței, cele două companii cer clarificări suplimentare pe exprimări specifice din proiect, precum modul în care este definită „tranzacția” sau obligația ca firma să dețină cel puțin un cont bancar în monede financiare prin care entitatea „își desfășoară operațiunile”, deschis în România.

România are astăzi două acte normative care ar trebui adoptate până la finalul anului, după cum a declarat Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, vineri, la o conferință de presă. Unul dintre ele este proiectul propus de Ministerul Finanțelor, iar un altul reprezintă un proiect de lege dezvoltat astăzi de ADR alături de o companie din Big 4.

Chiar în aceste zile, regulamentul european a intrat în linie dreaptă la nivel european. Consiliul UE a adoptat săptămâna aceasta regulament privind piețele criptoactivelor (MiCA), stabilind pentru prima dată un cadru juridic la nivelul UE pentru acest sector.

Business Magazin a scris în luna aprilie despre modul în care gigantul Binance, de departe cel mai mare exchange din lume, spune că oferă consultanță Guvernului României pentru elaborarea cadrului de reglementare, în timp ce compania dă dovadă de lipsă de transparență și nu declară nici măcar cum se numește entitatea pe care operează în România sau câți angajați are în piața locală.