Reacția BNR la explozia celor mai scumpe credite din România: Nu avem competențe legale în sensul reglementării dobânzilor

„Este evidentă creșterea numărului IFN-urilor din sectorul creditului de consum înregistrate în ultimii doi ani în Registrul General, acolo unde costul creditării aferent conformării unor reguli de prudențialitate reduse în raport cu Registrul Special este mai ieftin și deci la îndemâna creditorilor“, spune Adriana Ahciarliu, secretar general al Asociației Societăților Financiare ALB România. Condițiile minime impuse în vederea autorizării sunt cerințele de capital minim social, echivalentul în lei a 200.000 de euro, precum și cerințe minime obligatorii ce țin de structura de organizare a societății pe acțiuni de tip IFN, de calitatea sistemului IT, cerințe impuse conducătorilor acestor instituții, precum și cerințe clare în sensul auditării externe și controlului intern. Datele Registrului General indică un număr de 169 de instituții care desfășoară activitate de creditare cu titlu profesional.

Pentru a putea desfășura activitate de creditare în România, fiecare IFN trebuie să fie înscris așadar în prealabil în registrele ținute de BNR (Registrul de evidență, Registrul general și Registrul special), registre dis-ponibile pe pagina de internet a băncii centrale. În 30 de zile de la data înmatriculării în registrul comerțului, IFN-urile depun o cerere de înscriere în registrul aferent, însoțită de documentația prevăzută de lege și de reglementările BNR. Dacă cerințele impuse prin cadrul legal și documentația depusă sunt complete și corespunzătoare, banca centrală informează entitatea cu privire la înscrierea în registrul corespunzător. BNR are competențe de monitorizare a IFN-urilor înscrise în Registrul general și de supraveghere prudențială a instituțiilor financiare nebancare din Registrul special.

„În ceea ce privește aspectele ce vizează politicile comerciale ale instituțiilor financiare nebancare, inclusiv perceperea de dobânzi și nivelul acestora, banca centrală nu are competențe legale în sensul reglementării unor astfel de aspecte ori administrării actelor normative în domeniu, fiecare entitate stabilind costurile aferente serviciilor prestate în contextul propriilor politici de afaceri și al cadrului concurențial în care acestea își desfășoară activitatea“, susțin oficialii BNR.

Astfel, orice aspecte referitoare la costuri, obligațiile creditorilor de informare a solicitanților de credit legate de costurile contractării unei finanțări, conținutul minim al contractelor de credit, modalitatea prin care per-soanele fizice iau cunoștință și acceptă condițiile contractuale, precum și alte elemente ce țin de protecția con-sumatorului de servicii financiare intră sub incidența Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). BNR gestionează și Centrala Riscului de Credit (CRC), în cadrul căreia sunt raportate la nivel individ-ual creditele și/sau angajamentele persoanelor fizice și juridice al căror nivel cumulat la nivel de debitor depășește limita de 20.000 lei, unde se încadrează 45 de instituții financiare nebancare incluse în Registrul Special. Însă nu și jucătorii care acordă credite sub această valoare.

Oficialii ANPC susțin însă că, fără un program comun de educare la care să participe atât BNR, cât și IFN-urile, piața va continua să opereze cu nereguli. Doar în primele trei luni din 2015 autoritatea a primit 831 de reclamații din partea clienților care au luat credite de la IFN-uri, după cele 3.070 de reclamații din 2014. Potrivit președintelul ANPC, Marius Dunca, cel mai adesea clienții reclamă nerespectarea clauzelor contractuale, mo-dalitatea de plată a penalităților și perceperea suplimentară a unor comisionare față de cele prevăzute în con-tract. „Cei care apelează la acest tip de credit acceptă condiții majore impuse de operatorii economici pentru că sunt consumatori aflați în situații limită sau consumatori înscriși în Biroul de Credit (cu istoric negativ – n.r.), nemaiavând posibilitatea de a contracta un credit de nevoi personale la o bancă comercială“, spune Dunca.

Sute de mii de clienți datorează jumătate de miliard de euro după ce au contractat creditele cu cele mai mari dobânzi de pe piață. Businessul IFN-urilor care oferă cei mai scumpi bani din România generează constant întrebări despre capacitatea BNR sau ANPC de reglementare a pieței și de educare a clientului nedorit de bănci și sensibil la tehnici persuasive de marketing.

Creditul exclusiv online sau creditul prin SMS sunt doar două dintre invențiile crizei, produse vândute cu succes în România către zeci de mii de clienți și adresate celor cu nevoi mai mici de 1.000 de lei timp de maximum două luni. Potrivit datelor Asociației Societăților Financiare ALB România, organizație unde sunt afiliate 86% dintre IFN-uri, portofoliul total al creditului de consum al IFN-urilor în România era de 974 de milioane de euro la 31.12.2014, în timp ce piața creditului de consum IFN a urcat între decembrie 2013 și de-cembrie 2014 de la 568 de milioane la 678 de milioane de euro. Doar în 2014 instituțiile financiare nebancare au acordat credite noi în valoare totală de 522 de milioane de euro, cu aproape 100 de milioane mai mult decât în anul precedent. 42% dintre creditele acordate în anul anterior au o valoare mai mică de 1.000 de euro, iar 78% nu trec de 5.000 de euro. Dintre clienții care au luat un astfel de credit, jumătate au urmat doar liceul sau școala profesională, iar unul din șapte și-a terminat studiile în clasa a opta. Cea mai mare parte a împrumutaților câștigă între 500 și 1.000 de lei, însemnând venituri lunare mai mici sau egale cu salariul minim pe economie.

„Aceste microcredite au apărut datorită unei cereri pe care instituțiile de credit tradiționale nu pot sau nu vor să o satisfacă. După perioada creditului cu buletinul, băncile au înăsprit condițiile de creditare astfel că persoanele care nu mai sunt eligibile pentru credite bancare nu au altă opțiune decât microcreditarea. BNR și Agenția Națională pentru Protecția Consumatorilor ar trebui să joace un rol mai activ pentru a limita posibilitățile de abuz, în condițiile în care persoanele care apelează la microcredite sunt, de regulă, mai puțin familiarizate cu terminologia contractelor de credit și cu clauzele acestora“, spune consultantul Emilian Duca.