Răzvan Botea, ZF: Guvernul și-a frecat mâinile în 2022, când inflația îi umplea buzunarele. Acum inflația se răzbună și bugetul i-a explodat în față

Pentru unii ciumă, pentru alții mumă, așa a fost inflația în 2022. Guvernul, dar și unele companii au beneficiat din plin de creșterile de prețuri, în vreme ce angajații au pierdut putere de cumpărare. Acum însă inflația se răzbună pe toți.

Unde s-a făcut simțită inflația în bugetul statului în 2022:

1. TVA

Creșterea de prețuri se reflectă direct în încasările statului din TVA, care este cea mai importantă taxă: fiind o taxă care se aplică procentual, cu cât prețul este mai mare, cu atât TVA-ul plătit la stat este mai mare. La o inflație medie de 14% în 2023, guvernul și-a crescut încasările din TVA cu 19% în 2022.

De asemenea, omul când vede că lucrurile se scumpesc și are bani acum, cumpără azi ce are de luat, ca să nu cumpere mâine la un preț mai mare. Ca atare, consumul ca volum a crescut în 2022, părând imun la inflație. Pentru moment. În cifre absolute, cel puțin 11 mld. de lei a adus inflația pentru încasările din TVA.

1. Venituri nefiscale – profitul companiilor de stat

+50% a fost creșterea veniturilor statului din venituri nefiscale, unde intră și dividendele plătite de giganții din energie pe care îi deține. În cifre, la acest capitol, cel puțin 10 mld. lei a adus inflația și, mai ales, creșterea nemaivăzută a prețurilor energiei.

Iată că din doar două componente sunt deja peste 20 mld. lei, adică aproape cât gaura care este în buget în 2023.

Mai departe, statul a mai ciupit, cu ajutorul inflației, și impozit pe venit și contribuții sociale: creșterea de prețuri a pus presiune pe companii să mărească salariile și, ca atare, creșterile au mers și către taxele și contribuțiile aferente.

Este drept că inflația a antrenat și cheltuieli mai mari pentru stat, în zona de bunuri și servicii. Pe net însă, când a tras linie, statul s-a trezit mai bogat din inflație.

În 2023 inflația i-a explodat în față.

Așa cum au avertizat economiștii, nu te poți bucura de creșterea de prețuri decât pe termen scurt. Pe partea de încasări din TVA, creșterea de prețuri nu putea să țină a la longue fără ca, într-un final, consumul să intre în constricție. Este exact ce s-a întâmplat în 2023, când consumul, chiar dacă a crescut, a încetinit ritmul de creștere. Când întrebi orice economist de ce, primul răspuns este efectul inflației prelungite.

Așa se face că în aprilie 2023, încasările din TVA au plonjat cu 13%. Nota bene, în condițiile în care inflația este în continuare de peste 10%. Deci doar din inflație, cu același volum de vânzări ca anul trecut, trebuia ca încasările statului din TVA să crească cu 10%.

Mai departe, ușor de anticipat, altă scădere la venituri în aprilie este la veniturile nefiscale. Inflația a dat, inflația a luat. -30% este scăderea din aceste venituri în aprilie, față de aprilie 2022.

Avem, deci, TVA care scade cu 13% și venituri nefiscale care scad cu 30%. Ambele, conform bugetului de la începutul anului, ar trebui să crească cu circa 20% în 2023. Cifrele sugerează, cel puțin la aceste două capitole, un dezastru.

Iată că exact categoriile care au adus cei mai mulți bani din inflație la bugetul de stat se întorc acum și se răzbună pe guvern. Ca un făcut, este exact în momentul în care sindicatele puternice din învățământ, sănătate și CFR pun presiuni pe creșterile de salarii, culmea, tocmai din cauza inflației.

Mai este o categorie care evidențiază nota de plată pentru guvern a prețurilor de anul trecut. Cheltuiala cu subvențiile crește cu 185%, adică aproape s-a triplat în aprilie. Sunt restanțele pentru subvenționarea prețurilor la energie din 2022.

Că putea face mai mult guvernul sau nu pentru scăderea inflației, este altă discuție, dar în mod cert nu poate fi făcut primul răspunzător pentru avansul prețurilor. Dar s-a bucurat de veniturile suplimentare. Inflația s-a întors acum ca un bumerang împotriva guvernului în cel mai prost moment.