Războiul pământului. Marii proprietari de terenuri și marii arendași își fac propriile legi. Micii proprietari de terenuri se tem că arendașii devin stăpâni pe pământul lor

♦ Contractul de arendă a terenului agricol ar putea să fie încheiat pentru o perioadă de minimum 10 ani, conform deciziei din 4 octombrie 2022 a Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților ♦ Președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat susține că un contract de arendă pentru o perioadă de minimum 10 ani este la limita constituționalității și ar putea avea efect de bumerang.

Obligativitatea încheierii unui contract de arendă pentru o perioadă de minimum 10 ani, decizie luată recent de Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților, a iscat mari dezbateri.

Pe de-o parte, marii fermieri sunt de acord cu această decizie pentru că le asigură predictibilitate pentru a face investiții și este stabilit de la început prețul pentru arendă, iar pe de altă parte micii fermieri și pro­prietari de terenuri susțin că ar putea fi păcăliți, adică să primească un preț mai mic pentru arendă și arendașii să devină stăpâni pe pământul lor.

„Oamenii vor să ne dea pământul să-l lucrăm, dar să facem contract pe un an, pe doi sau pe trei ani. Le e frică să nu le luăm pământul sau să nu câștigăm prea mult pe pământul lor. Încă mai sunt proprietari din perioada comunistă, pensionari de la fabrici care se uită la profitul tău, dacă investești și scoți producții bune pe pământul lor. Apoi, sunt acei spărgători de grevă, care dau mai mult într-un an să ia terenul“, spune Marcel Cristurean, care cultivă 22 de hectare cu legume, din care doar 3 în proprietate, în Sighișoara (județul Mureș).

Marcel Cristu­rean, un preot pasionat de legumicultură care a pus bazele brandului Legume de Hetiur împreună cu soția sa Iuliana Cristurean, consideră că era mai simplu ca contractul de arendă să se negocieze liber între arendaș și arendator.  „Este la limita constituționalității (contractul de arendă pe o perioadă de minimum 10 ani – n. red.). În plus, va avea un efect de bumerang. Proprietarii de teren vor refuza să mai facă contracte de arendă, pentru că vor exista probleme atunci când vor dori să vândă terenul și se tem că vor fi puțini arendași interesați să plătească un preț corect, știind că au contract pe următorii 10 ani. (…) Prețul arendei este pe 10 ani, iar acum arenda este în creștere de la an la an și astfel proprietarii se feresc de contracte“, spune George Scarlat, președintele Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală din Senat.

În România, peste 90% din exploatațiile agricole, adică circa 3 milioane, lucrează până în 5 hectare, iar pentru acestea extinderea este mai greoaie, astfel că o piață liberă i-ar fi ajutat să crească mai rapid. Mai mult, marii fermieri pot plăti un preț mai avantajos pentru arendă și un fermier cu până în 5 hectare nu au niciun cuvânt de spus, pentru că se intervine printr-o modificare a Codului Civil într-un contract între părți. Spre exemplu, dacă această modificare ar apărea și la contractul de închiriere a unui imobil, fiind impusă, ipotetic, o perioadă de minimum 5 ani între părți, ar destabiliza piața.

„Noi ne putem agăța de faptul că e reglementat contractul de arendă, dar înțelegerea pentru a lucra pământul depinde de noi. Dacă eu mă înțeleg cu fermierul să mi-l dea pe un an și am interes să îl lucrez, îl iau așa și reînnoim contractul anul viitor”, susține Marcel Cristurean.

El spune că în prezent are un contract de arendă pentru un teren pe o perioadă de 10 ani, pentru că așa s-a înțeles cu proprietarul acestuia, menționând că pentru producția de legume este greu să scoată banii investiți doar într-un an. Astfel, susține că un contractul de arendă pentru o perioadă 10 ani l-ar ajuta pentru a face investiții, dar l-ar și încurcă, pentru că proprietarii de terenuri nu-și doresc să arendeze pe o perioadă atât de lungă.

Totodată, agricultura românească este foarte polarizată, pentru că pe de o parte deține cele mai multe ferme mici și pe de altă parte cele mai extinse exploatații din UE. Fermele mici de?in 37,9% din terenul agricol al ??rii, cele mijlocii 32,2%, iar fermele mari 29,8%, conform datelor de la INS. Astfel, reglementarea contractului de arendă între două parți private ar putea fi în favoarea uneia dintre ele, în acest caz în favoarea marilor fermieri.

„Este corect să ai un contract de arendă pe minimum 10 ani, pentru că, în cazul meu, dacă vreau să fac o investiție într-un sistem de irigații și după ce o termin îmi cere proprietarul terenul, pentru că este al lui, nu am curajul să mai investesc. Dacă contractul de arendă este pe 10 ani, deja ai o garanție că îți amortizezi investiția”, spune Dimitrie Muscă, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici din județul Arad, care lucrează peste 7.500 de hectare și crește anual 50.000 de capete de porci și 3.000 de vaci de carne și de lapte.

Cu toate acestea, el crede că este nevoie de o portiță în contract ca arendașul să poată returna terenul proprietarului în condiții deosebite. „Eu sunt maleabil. Dacă cineva mi-a dat terenul în arendă și între timp i-a fost aprobată o investiție cu co-finanțare din fonduri europene și vine să-mi spună că vrea terenul înapoi, i-l dau. Sau poate are un necaz omul și vrea să-l vândă ori n-a putut să-l lucreze o vreme și acum poate, iar noi ne-am folosit de el și am câștigat și e normal să-l returnăm”, consideră Muscă.

Nicu Temciuc, președintele Cooperativei Agricole Baza Siloz Cereal Grup din județul Botoșani, formată din 49 de fermieri ce cultivă în total o suprafață de 5.500 de hectare cu cereale, afirmă că un contract de arendă pe o perioadă de 7-10 ani este util atât pentru fermieri căci le oferă suport pentru investiții, dat fiind că în primii 3 ani se fac investiții pentru a aduce terenul la o formă optimă, scăpând de boli și buruieni.

„Multe fonduri de investiții sau multinaționale care nu lucrează terenul ni-l lăsau doar pentru 1 an în arendă și speculează prețul arendei. Acum, arenda este de 1.200 – 1.500 de kilograme la grâu. Dacă facem un contract pe o anumită arendă pe 10 ani, eu zic că ne putem înțelege la preț și să îi dăm omului terenul înapoi sau să facem schimb dacă are nevoie de pământ, iar contractul se poate desfința oricând cu acordul ambelor părți. (…) Anul acesta, de exemplu, am mărit arenda cu 30%, ne-am adaptat în funcție de inflație”, a precizat Nicu Temciuc.

Modificarea art. 1838 din Noul Codul Civil privind contractul de arendă a trecut în data de 4 octombrie 2022 de Comisia pentru Agricultură din Camera Deputațiilor, fiind stabilit ca contractul de arendă a terenului agricol să fie încheiat pentru o perioadă de minimum 10 ani. Acum, este în dezbatere la Comisia pentru Agricultură din Senat și nu există un termen privind o decizie finală cu privire la această modificare, potrivit lui George Scarlat.

Președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputațiilor este Florin-Ionuț Barbu (PSD), unul dintre oamenii de încredere ai lui Darius Vâlcov, fostul ministru de Finanțe în guvernul lui Victor Ponta, care cu puțin timp înainte de arestarea preventivă a lui Vâlcov a devenit director la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). Adrian-Ionuț Chesnoiu, fost ministru al Agriculturii – acuzat de abuz în serviciu – și fost președinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputațiilor, care în prezent este deputatul PSD Olt Adrian Chensoiu, susținea, la rândul său, stabilirea unei perioade determinate pentru contractul de arendă – discuțiile inițiale fiind pentru o perioadă de minimum 7 ani – pentru a elimina din factorii de risc la care este supus fermierul român.

Printre marii fermieri din România, care exploatează cea mai mare parte din teren prin arendare, se numără și Nutrelo Group, companie deținută de Valentin Dragnea (80%) și Gabriel Putinean (20%), unde Liviu Dragnea, fostul președinte al Camerei Deputaților din România și fost președinte al PSD, este director. Compania exploatează peste 10.000 de hectare, din datele ZF, fiind în primele 15 cele mai mari companii din România după suprafața cultivată și unul dintre marii beneficiari de subvenții, arată datele furnizate pentru ZF de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).