Războiul Organizației Mondiale a Sănătății cu biftecul

Potrivit raportului OMS, există suficiente dovezi pentru încadrarea cărnii procesate în Grupa cancerigenă 1, ca urmare a unei legături cauzale cu cancerul de colon. Carnea roșie a fost plasată în Grupa 2A, ca „posibil cancerigenă pentru oameni“. Consumul de carne roșie este legat totodată de cancerul pancreatic și de prostată, avertizează agenția OMS.

Experții agenției au ajuns la concluzia că o porție de 50 de grame de carne procesată consumată zilnic crește riscul de cancer colorectal cu 18%. „Pentru o persoană, riscul dezvoltării de cancer colorectal din cauza consumului de carne procesată rămâne scăzut, dar acest risc crește odată cu cantitatea. Având în vedere numărul mare de oameni care consumă carne procesată, impactul global al incidenței cancerului este important pentru sănătatea publică“, a spus dr. Kurt Straif, șef de program la Agenția Internațională pentru Cercetări în Domeniul Cancerului (IARC).

O DEFICIENȚĂ DE COMUNICARE

Agenția IARC se evidențiază prin două lucruri, notează publicația The Atlantic. Primul este rolul de a analiza ce factori pot provoca maladii, de la pesticide și până la lumina soarelui, și de a avea un ultim cuvânt de spus în privința riscurilor. În al doilea rând, agenția are o capacitate foarte redusă de a-și comunica eficient descoperirile. Acestă deficiență poate fi constatată în aceste zile, odată cu publicarea raportului, care include consumul de carne roșie în Grupa 2A (posibil cancerigenă pentru oameni), iar carnea procesată în Grupa 1 (cancerigenă pentru oameni).

Pentru a explica, organizația include factorii analizați în cinci posibile categorii. Grupa 1 este rezervată cancerigenilor dovediți, între care fumatul, azbestul, alcoolul și carnea procesată. Următoarele două categorii, 2A (probabil cancerigene) și 2B (posibil cancerigene), includ factorii pentru care legătura cu cancerul este mai puțin sigură. Grupa 3 este pentru substanțe care nu pot fi clasificate din cauza lipsei datelor.

Aceste clasificări se bazează însă pe soliditatea dovezilor și nu pe gradul de risc. Doi factori de risc pot fi incluși în aceeași categorie chiar dacă unul dintre ei triplează riscul de cancer, iar celălalt numai într-o mică măsură. Factorii pot fi clasificați similar chiar dacă unul provoacă mai multe tipuri de cancer decât celălalt, dacă afectează o proporție mai mare din populație sau dacă provoacă mai multe îmbolnăviri. Astfel, aceste clasificări nu sunt menite să arate cât de periculos este un factor, sau cât de sigur este că un factor este periculos, dar sunt prezentate cu un limbaj care eclipsează această distincție.

Grupa 1 include factori cancerigeni pentru oameni, ceea ce înseamnă că dacă folosim produsele respective putem fi siguri că au potențialul de a provoca boala. Dar limbajul sec, care nu menționează riscurile, probabilitatea sau condițiile, invită oamenii să presupună că dacă fumează sau consumă carne procesată se vor îmbolnăvi sigur de cancer.

În mod similar, când Grupa 2A este descrisă ca probabil cancerigenă pentru oameni, însemnă că există unele dovezi că factorii respectivi pot provoca un cancer, dar nu este sigur. Din nou, cuvântul probabil implică spectrul unui risc individual, dar clasificarea nu se referă deloc la indivizi. Grupa 2B, „posibil cancerigenă pentru oameni“, ar putea provoca cea mai mare confuzie. Ce înseamnă posibil? În practică, 2B devine o groapă uriașă pentru toți factorii de risc analizați de agenție care nu pot fi dovediți că sunt sau nu cancerigeni. Mai rău, practica de a include factorii de risc în categorii fără să fie însoțiți de descrieri sau imagini, invită oamenii la comparații, inclusiv la titluri de presă precum „OMS: Carnea procesată este o cauză de cancer la fel ca fumatul“, cum a scris The Guardian.

Confuzia nu este nouă, s-a întâmplat în repetate rânduri, explică The Atlantic. S-a întâmplat și când agenția s-a referit la riscul utilizării telefoanelor mobile și la emisiile motoarelor diesel. Cel mai recent raport al OMS generează confuzie cu ajutorul cifrelor. „Experții au conchis că 50 de grame de carne procesată consumate zilnic sporesc riscul de cancer cu 18%.“ În lipsa contextului, informația este inutilă. Care este baza de comparație? De asemenea, agenția nu explică efectul consumului de carne procesată comparativ cu alți factori cancerigeni, cum sunt fumatul sau azbestul.

CARE ESTE LEGĂTURA DINTRE CARNE ȘI CANCERUL COLONO-RECTAL?

Carnea procesată, precum crenvurștii și cârnații, este sărată, tratată sau afumată pentru amplificarea gustului și îmbunătățirea conservării. Oamenii de știință sunt de mult timp îngrijorați că această procesare duce la formarea de chimicale posibil cancerigene, cum sunt hidrocarburile aromatice policiclice, în aceste produse.

Îngrijorările legate de carnea roșie, respectiv vită, porc, miel, se referă mai mult la preparare decât la procesare. Prepararea cărnii la grătar sau prin prăjire generează factori posibil cancerigeni, între care aminele aromatice heterociclice. Raportul identifică o legătură între consumul de carne procesată și cancerul colorectal și posibil alte tipuri de cancer, dar recunoaște că legătura dintre carnea roșie și această boală nu a fost dovedită. Nu există suficiente date care să arate că fierberea sau gătirea cărnii în cuptor reduc riscul de cancer. Riscul de îmbolnăvire provocat de consumul de carne este mic comparativ cu fumatul sau consumul de alcool.

Cancerul colorectal este al treilea cel mai răspândit cancer, în afară de cel de piele, din Statele Unite, iar în acest an ar urma să fie diagnosticați un număr estimat de 133.000 de pacienți, marea majoritate cu vârste de peste 50 de ani. Riscul de dezvolta această formă de cancer pe parcursul vieții este de 5%. Între metodele de reducere a riscului de îmbolnăvire se află dietele bogate în fructe, legume și fibre, precum și exercițiile fizice. Obezitatea, fumatul și consumul exagerat de alcool amplifică riscul de îmbolnăvire de cancer colorectal. Incidența a scăzut în ultimii 20 de ani, parțial datorită colonoscopiilor. O doză scăzută, zilnică, de aspirină poarte reduce riscul, dar metoda are efecte secundate, iar majoritatea experților nu o recomandă pentru persoanele cu risc mediu de îmbolnăvire.

OBEZITATEA ȘI LIPSA EXERCIȚIILOR FIZICE, RISCURI MAI MARI DE CANCER.

Elizabeth Lund, consultant independent în nutriție și sănătate gastrointestinală și fost cercetător la Institutul pentru Cercetări Alimentare, care recunoaște că a efectuat unele lucrări pentru industria cărnii în 2010, a arătat că în țările dezvoltate consumul de carne roșie poate fi legat de apariția a trei cazuri suplimentare de cancer de colon la 100.000 de locuitori. Lung consideră însă că obezitatea și lipsa exercițiilor fizice implică riscuri mai mari.

„Pe ansamblu, cred că un consum de carne o dată pe zi, combinat cu fructe, legume și fibre, plus exerciții și controlul greutății vor permite menținerea la un nivel scăzut a riscului de cancer colorectal“, a spus cercetătoarea.
Profesorul Ian Johnson, membru emerit la Institutul de Cercetări Alimentare, a spus la rândul său că riscul consumului de carne procesată este scăzut. „Este incorect să afirmi că efectul advers al baconului și al cârnaților este comparabil cu pericolul fumului de țigară, care conține substanțe cancerigene și amplifică de 20 de ori riscul cancerului la plămâni în cazul fumătorilor“, a explicat Johnson.
Institutul Nord-American al Cărnii consideră că definirea cărnii drept un risc de cancer contravine bunului simț.

Carnea roșie și cea procesată se află între 940 de agenți analizați de IARC care implică un anumit nivel de risc teoretic. O singură substanță, o chimicală din pantalonii de yoga, a fost declarată de agenție ca nefiind cancerigenă.

„IARC susține că poți să te bucuri de ora de yoga, dar să nu respiri (aerul este în clasa 1 de risc), să nu stai în dreptul unei ferestre aflate în plin soare (clasa 1), să nu aplici aloe vera (clasa 2B) dacă ai arsuri solare, să nu bei vin sau cafea (clasa 1 și clasa 2B). De asemenea, nu ar trebui să mâncăm alimente la grătar (clasa 2A). Iar coafezele sau cei care lucrează în schimburi ar trebui să își schimbe ocupațiile“, a spus Betsy Booren, vicepreședinte la Institutul Nord-American al Cărnii.