Războiul economic pe deasupra Ucrainei începe să facă victime. Ce pierde Rusia, ce pierde Europa

Concomitent, SUA au inclus băncile rusești VTB, Banca Moscovei și Banca Agricolă pe lista celor cu care firmele americane nu au voie să se finanțeze de pe piața americană și au impus la rândul lor anumite restricții la exportul de tehnologie pentru sectorul energetic rusesc. Președintele Vladimir Putin a comentat doar că industria de apărare a Rusiei își poate produce singură absolut tot ce are nevoie și că, deci, nu va suferi de pe urma sancțiunilor europene. Ministerul rus de externe a acuzat însă UE că “duce o politică dictată de SUA” și a prezis că sancțiunile vor duce inevitabil la o scumpire a materiilor prime energetice pe piața europeană, iar alți oficiali de la Moscova au anunțat că ar putea fi limitate importurile de fructe din UE și de carne de pasăre din SUA și că parlamentul pregătește o lege care ar exclude firmele europene și americane de audit și consultanță de pe piața rusească.

Sancțiunile economice ar urma să provoace economiei rusești pierderi de 23 mld. euro în acest an (1,5% din PIB) și de 75 mld. euro în 2015 (4,8% din PIB), conform unor surse de  la Bruxelles citate de EUObserver. Aceleași surse estimează că UE ar putea pierde, din cauza sancțiunilor comerciale cu care va răspunde Rusia, 40 mld. euro anul acesta (0,3% din PIB) și 50 mld. euro la anul (0,4% din PIB).

Băncile austriece sunt cel mai expuse la pierderi potențiale de pe urma înăspririi sancțiunilor europene contra Rusiei, urmate de băncile din Suedia, Franța și Italia, consideră FMI. “Deteriorarea calității creditelor în Rusia și Ucraina va majora riscurile pentru băncile cu expuneri mari în aceste țări, iar dacă se vor afla în dificultate, băncile austriece ar putea recurge la o restrângere a creditării către țările est-europene”, arată raportul FMI. Un raport al Goldman Sachs indică Raiffeisen International, Societe Generale, UniCredit, OTP și Nordea Bank ca fiind cele mai vulnerabile bănci europene în contextul tensiunilor politice din jurul Ucrainei.

Țările de la periferia zonei euro au cerut deja Comisiei Europene să ia în calcul efectele sancțiunilor la evaluarea modului cum statele membre se vor încadra în limitele de deficit și datorie fixate prin Tratatul fiscal, iar o serie de bancheri și analiști se tem că efectul crizei ucrainene va da lovitura de grație redresării economice și așa fragile a zonei euro.

Încă înainte ca sancțiunile să intre în vigoare, conflictul dintre Rusia și Vest deja s-a extins însă pe alte planuri: după ce Washingtonul a acuzat Moscova că a încălcat Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare prin mai multe teste cu rachete de croazieră efectuate în iarnă și primăvară, diplomația rusă a ripostat, acuzând SUA că de fapt sistemele antirachetă care vor fi amplasate în România și Polonia sunt cele care violează Tratatul.