Războiul celor 2%: Franța fierbe după ce socialiștii francezi au cerut impunerea unei taxe anuale de 2% pe averile care depășesc 100 mil. euro. Bernard Arnault, patronul LVMH și cel mai bogat om din Europa, strigă „e comunism!”, și amenință că pleacă din Franța, în timp ce sutele de mii de oameni ieșiți la proteste aplaudă furtunos

O propunere legislativă a stârnit un val de revoltă în rândul mediului de afaceri francez: Partidul Socialist cere introducerea unei taxe anuale de 2% pe toate activele persoanelor cu averi de peste 100 de milioane de euro, inclusiv participații la companii, acțiuni și câștiguri neîncasate. Ideea, botezată „taxa Zucman” după economistul Gabriel Zucman care a lansat conceptul, este prezentată drept o soluție pentru reducerea deficitului bugetar al Franței, estimat la 5,4% din PIB – unul dintre cele mai ridicate din zona euro, scrie Financial Times.

Guvernul președintelui Emmanuel Macron se confruntă cu un parlament fără majoritate, iar noul premier Sébastien Lecornu depinde de voturile stângii pentru a rămâne în funcție. Socialiștii condiționează sprijinul de adoptarea acestei taxe, menită, potrivit calculelor susținătorilor, să aducă până la 15 miliarde de euro anual la buget.

Macron, care de la venirea la Élysée în 2017 a construit o agendă pro-business, rămâne ferm împotriva impozitelor pe avere. În primul mandat, el a redus treptat taxarea companiilor de la 33% la 25% și a introdus un impozit unic de 30% pe câștigurile de capital, măsuri ce i-au adus eticheta de „președinte al bogaților”.

Reacțiile mediului de afaceri au fost vehemente. Bernard Arnault, directorul general al gigantului de lux LVMH și unul dintre cei mai bogați oameni din lume, a catalogat propunerea drept „o dorință clară de a distruge economia franceză”.

„Nu pot crede că forțele politice care guvernează Franța ar putea susține o ofensivă atât de letală pentru economia noastră”, a spus Arnault, care este și unul dintre cei mai mari contribuabili din țară.

În același ton, Éric Larchevêque, cofondator al companiei crypto Ledger, a declarat pentru Financial Times că planul este „colectivism, comunism… un atac fundamental asupra libertății și dreptului meu de proprietate”.

 Ledger, evaluată la 1,3 miliarde de euro, nu produce profit și nu plătește dividende, ceea ce ar însemna că Larchevêque ar trebui să plătească impozit pe o avere în mare parte „pe hârtie”.

Economiști independenți estimează că veniturile reale din această taxă ar fi mult mai mici – în jur de 5 miliarde de euro. Criticii avertizează și asupra riscului de neconstituționalitate, întrucât măsura ar afecta direct doar aproximativ 1.800 de persoane. În plus, pentru fondatorii de start-up-uri cu evaluări mari, dar lichidități reduse, obligația de a achita 2% anual ar putea forța vânzarea de acțiuni sau contractarea de credite.

Philippe Corrot, cofondatorul platformei tehnologice Mirakl, evaluată la 3,5 miliarde de dolari, consideră ideea „absurdă și periculoasă”.

„Este de neconceput să pui antreprenorii în situația de a vinde părți din companie doar pentru a plăti impozitul. Dacă aceste taxe ar fi existat acum 15 ani, nu aș fi creat Mirakl în Franța”, a spus el.

În stradă, însă, mesajul are priză. Peste 500.000 de oameni au protestat săptămâna trecută în Paris și alte orașe, cerând „taxarea bogaților” pentru a evita reducerile de cheltuieli publice. Un sondaj Ifop arată că 86% dintre francezi susțin propunerea socialiștilor.

În pofida opoziției din business, mulți lideri din mediul economic cred că o formă de taxă pe marile averi este inevitabilă. Varianta de compromis ar putea fi o creștere a impozitului pe veniturile foarte mari sau prelungirea unor taxe suplimentare temporare deja introduse în bugetul pe 2025.

Pentru moment, premierul Lecornu s-a declarat deschis „unei discuții despre echitate fiscală”, dar a avertizat că activele profesionale trebuie tratate „cu grijă”. Rămâne de văzut dacă Franța va alege să-și echilibreze bugetul printr-o taxă istorică asupra super-bogaților sau printr-un compromis care să nu alunge investițiile.