Războiul bugetului din Franța: Cum guvernul minoritar al lui Lecornu a impus austeritatea pe 2026, a învins moțiunea de cenzură și a sacrificat reforma pensiilor lui Macron

Franța a adoptat, în cele din urmă, un buget de reducere a deficitului pentru anul 2026, după luni întregi de lupte politice dure, oferind o victorie importantă guvernului minoritar de centru-dreapta condus de premierul Sébastien Lecornu, scrie Financial Times.

Luni, Lecornu a supraviețuit unei moțiuni de cenzură declanșate de partidele de opoziție în Parlamentul francez. Deznodământul era în mare parte anticipat, după ce premierul a obținut sprijinul socialiștilor, acceptând concesii sensibile privind cheltuielile publice și politica fiscală.

Pentru a-și impune proiectul, Lecornu a recurs la o pârghie constituțională specială, care permite guvernului să adopte bugetul fără votul Parlamentului, cu condiția să reziste unei moțiuni de neîncredere. O decizie controversată, dar decisivă.

Bugetul final de stat, alături de cel dedicat cheltuielilor sociale, poartă amprenta clară a compromisurilor făcute cu stânga. Cea mai importantă dintre ele este renunțarea la creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, una dintre cele mai disputate reforme promovate de președintele Emmanuel Macron.

Fostul campion al mediului de afaceri, Macron a fost, de asemenea, forțat să prelungească o taxă prezentată inițial ca temporară, aplicată companiilor care generează peste 1 miliard de euro cifră de afaceri în Franța. În plus, guvernul a făcut un pas înapoi față de promisiunea de a reduce așa-numitele taxe pe producție, impozite percepute pe activitatea internă a firmelor, indiferent de profit.

Premierul Lecornu a recunoscut că aceste schimbări de direcție reprezintă prețul plătit pentru stabilitatea politică și pentru adoptarea unui buget funcțional, care include totodată majorări ale cheltuielilor militare, într-un context geopolitic tot mai tensionat.