Războiul antibioticelor cu superbacteriile: cine va ieși câștigător?

Medicina se află acum la un pas de dezastru: în lipsa unor măsuri ferme, de anvergură, la nivel mondial, rezistența la antibiotice ar putea provoca o creștere a pierderilor de vieți omenești:  circa 10 milioane de decese în fiecare an. Costurile ar putea exploda, înregistrând un plus de 100.000 de miliarde de dolari.

„Până la mijlocul secolului, rezistența bacteriilor în fața antibioticelor va fi un pericol pentru umanitate mai mare decât este cancerul în prezent; asta dacă marii lideri ai lumii nu stabilesc un acord internațional pentru a combate această amenințare”, spunea în primăvara anului trecut George Osborne, fostul cancelar al Marii Britanii. A atras atenția, de asemenea, asupra sumelor enorme pe care acest lucru le-ar implica, ajungând la o valoare cumulată estimată la 100.000 de miliarde de dolari până la nivelul anului 2050. „Nu este o problemă ce ține doar de sănătate, ci și de economie, iar costurile suferite dacă nu facem nimic ar fi mult prea mari, atât în ceea privește viețile pierdute, cât și din punct de vedere financiar. Statele lumii trebuie să se unească într-o abordare comună”, a completat Osborne în cadrul întâlnirii FMI la Washington.

Avertizând că modelele actuale de decontare din partea statelor pentru tratamente sunt ineficiente, dar și metodele de diagnosticare, el sublinia necesitatea de a sprijini propunerile economistului britanic Jim O’Neill de a crea „recompense de facilitare a accesului pe piață” ca „primă” pentru companiile farmaceutice ce reușesc să producă un nou antibiotic. „Mesajul meu aici, la reuniunea FMI de la Washington, este că avem nevoie ca liderii din industria farma și guvernele lumii să lucreze împreună la modul cel mai serios.

Trebuie să schimbăm stimulentele pentru companiile farmaceutice, cu scopul de a crea o soluție pe termen lung la această problemă, cu recompense noi, finanțate la nivel global, care să sprijine dezvoltarea de antibiotice inovative și să asigure accesul acestora în țările în curs de dezvoltare. Pentru a pune bazele unei soluții pe termen lung avem nevoie, de asemenea, de o diagnosticare mai rapidă, care va reduce cantitatea de utilizare a antibioticelor inutile”, mai declara George Osborne.

La nivel european, în prezent, circa 25.000 de oameni își pierd viața anual ca urmare a infecțiilor produse de bacterii rezistente la antibiotice. Cu ocazia celei de-a noua ediții a Zilei europene a sensibilizării cu privire la utilizarea antibioticelor, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a publicat spre finele anului trecut cele mai recente date în legătură cu rezistența și consumul de antibiotice la nivelul UE. Rezultatele arată negru pe alb că rezistența la antibiotice a continuat să crească în 2015.

În intervalul 2010-2014, consumul total de antibiotice în ambulator, la nivelul UE (în doze zilnice definite DDD/1.000 locuitori/zi), a prezentat o dinamică semnificativ crescătoare. Indicativul numit în cercurile medicale DDD – drug dose per day – este media dozelor zilnice la adult, pentru un medicament folosit conform indicațiilor. În 2014, consumul de antibiotice în afara spitalelor a variat de la 10,6 DDD/1.000 locuitori/zi în Olanda la 34,1 DDD/1.000/locuitori/zi în Grecia, iar media consumului ponderat pe populație în UE/SEE a fost de 21,6 DDD/1.000 locuitori/zi și aceste valori denotă plusuri an de an. Totuși, luând în calcul consumul de antibiotice, exprimat în număr de cutii/1.000 locuitori/zi (care ar reflecta mai fidel numărul rețetelor eliberate), mai multe țări se pot lăuda cu scăderi în intervalul amintit. În 2014, cele mai mari doze de antibiotice le-au luat francezii (4,6/1.000 de locuitori/zi), iar la polul opus s-au plasat suedezii (1,0/1.000 locuitori pe zi). La nivelul întregului continent, consumul a fost de 3,1/1.000 locuitori pe zi și nu s-a modificat semnificativ în perioada 2010-2014.

Consumul de antibiotice a crescut și în România în 2015, față de 2014, iar țara noastră se menține în topul marilor consumatoare de antibiotice, potrivit celui mai recent raport al Centrului European de Prevenție și Control al Bolilor (ECDC). În 2015, România a înregistrat un consum de antibiotice de 33,3 DDD/1.000 de locuitori pe zi, față de 31,16 DDD/1.000 locuitori pe zi în 2014, al doilea cel mai ridicat rezultat din Europa, după Grecia, ceea ce înseamnă că aproximativ 600.000 de români au urmat un astfel de tratament.

„Înainte de a discuta despre automedicație, aș dori să subliniez că antibioticele salvează în continuare vieți, chiar în epoca rezistenței bacteriene, și multe dintre procedurile medicale moderne nu s-ar putea realiza fără ele”, precizează Mihaela Moșneguțu, directorul medical al companiei Antibiotice, cel mai mare producător de pe plan local în acest segment de medicamente, cu procesul de producție aflat integral în România. În opinia ei, este responsabilitatea fiecăruia din noi – autorități, medici, farmaciști, pacienți, companii farmaceutice, companii din agricultură și zootehnie – să păstrăm eficacitatea antibioticelor, astfel încât generațiile viitoare să poată beneficia în continuare de tratamente adecvate ale bolilor infecțioase.