Un nou război mondial ia formă, pentru forța de lucru calificată: este râvnită cu disperare de țări puternice și slabe deopotrivă. Talentul va ajunge o resursă mai scumpă decât aurul și

Într-o lume în care societatea îmbătrânește rapid, iar nevoile și așteptările ei cresc, forța de muncă umană cea ușor de instruit profesional sau cu o pregătire profesională bună, a devenit o resursă mai prețioasă decât aurul sau energia. 

De aceea, între țări încep să se contureze lupte, deocamdată de cele mai multe ori indirecte, pentru tineri și pentru forța de muncă bine pregătită profesional.

Moscova – o statuie sovietică înfățișează cinci oameni entuziaști ridicând deasupra lor un glob. O placă declară scopul: “formarea elitei globale”. De cealaltă parte a pieței, în fața clădirii principale a Universității Prieteniei dintre Popoare din Rusia, zeci de studenți străini stau de vorbă, înfruntând răcoarea dimineților moscovite. “Am vrut să profit de oportunități pentru a avea o experiență universitară diferită, să învăț despre alți oameni și alte locuri”, spune pentru Financial Times Desree, un student sud-african aflat în ultimul al la universitatea cunoscută mai simplu ca RUDN.

La anul va fi licențiat în management agricol. „Chiar este interesant aici.” Desree este unul dintre cei 334.000 de studenți străini care urmează cursurile universităților ruse, potrivit datelor guvernului de la Moscova. Grupul s-a dublat ca număr din 2010 mulțumită eforturilor Moscovei de a reactiva o politică ce a servit ca instrument de soft power în timpul războiului rece, iar guvernul vrea ca numărul să se dubleze din nou pentru întărirea forței de muncă specializate și pentru construirea de legături.

Rusia concurează cu Germania și Franța în a fi a șasea cea mai populară destinație pentru studenții străini și a doua cea mai populară țară nevorbitoare de engleză după China. În timp ce studenți din statele care au făcut parte din URSS precum Georgia și republicile baltice domină printre naționalitățile studenților străini, în ultimii ani s-a mărit numărul de tineri veniți din Africa și Asia, semn al schimbării politicii externe a Kremlinului în condițiile în care relațiile cu națiunile occidentale se răcesc. Parlamentul rus a introdus în noiembrie o lege care va permite studenților străini să muncească în timp ce studiază în Rusia fără a fi nevoie de documentație adițională. Eforturile contrastează cu mesajele xenofobe cu care a fost bombardat publicul rus în timpul campaniei pentru alegerile pentru președinte de anul trecut, câștigate detașat de Vladimir Putin.

În Europa de Est, economiile foste comuniste care acum sunt membre ale UE se confruntă cu o criză demografică și penurie de forță de muncă deoarece tinerii și muncitorii au plecat să caute un trai mai bun în statele occidentale mai bogate. Aceste probleme frânează creșterea economică și dezvoltarea – cursa pentru a ajunge din urmă țările bogate din Vest. Unele guverne, cum ar fi cel al Ungariei și cel al Poloniei, și-au stabilit ca prioritate, cel puțin la nivel de discurs, creșterea salariilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă astfel încât să stopeze hemoragia de talente și să-i atragă înapoi acasă pe muncitorii plecați.

De asemenea, guvernul ungar încearcă să adapteze sistemul de învățământ profesional la cerințele economiei și resursele umane ale țării. În plus, în pofida discursurilor xenofobe și anti-imigranți ale premierului Viktor Orban, Ungaria își calibrează legislația pentru a primi muncitori străini. Polonia, cea mai mare economie din regiune, și-a satisfăcut până acum nevoia de forță de muncă prin importurile de muncitori ucraineni. Însă Polonia nu se poate compara la nivel de salarii cu Germania, care a lansat o campanie amplă de atragere a forței de muncă străine, din UE și mai ales din afara Uniunii – dar fără a destabiliza piețele altor țări, asigură cancelarul Angela Merkel. Companiile poloneze se tem că îi vor pierde pe ucraineni. Germania este o țară de imigranți. În anii ’50 și ’60 italieni, turci, portughezi și greci au venit în Germania ca “muncitori oaspeți”. Descrierea include așteptările explicite că acești oameni se vor întoarce în țările lor cândva în viitor, amintește Jens Thurau, editorialist la Deutsche Welle.

În schimb, italienii, turcii, portughezii și grecii au rămas, au făcut copii, iar copiii lor au acum copii care au ajutat și ajută ca Germania să fie cea mai mare economie europeană, forța motoare a Uniunii. Cu toate acestea, societatea germană nu i-a acceptat niciodată complet pe mulți dintre ei, în parte pentru că puțini lideri politici au trimis un semnal clar că acești oameni sunt parte din națiunea germană și bineveniți. Războiul social continuă, cu Alternativa pentru Germania luând rolul de xenofob, iar Angela Merkel și creștin democrații pe care-i conduce recunoscând rolul pe care muncitorii străini îl joacă pentru Germania. Merkel și-a expus deschis convingerea că țara sa nu-și poate păstra prosperitatea fără a aduce mai multă forță de muncă din străinătate. Germania nu este nici măcar una dintre destinațiile preferate ale forței de muncă internaționale. Birocrația este descurajatoare, la fel și cerințele angajatorilor ca străinii să cunoască limba germană.

Apoi, alte state plătesc mai bine. Valul de refugiați din 2015-2016 care a ajuns în Germania a ajutat la ocuparea locurilor de muncă vacante, dar nu este suficient pentru a satisface necesarul de forță de muncă și mai ales necesarul de contribuabili la schemele de asigurări sociale. Germania, cu rata șomajului la minimul istoric, are nevoie disperată, printre altele, de asistenți medicali, experți IT, ingineri electricieni, ingineri de mecatronică, bucătari, îngrijitori pentru bătrâni, programatori.

Cum în interiorul UE astfel de oameni sunt din ce în ce mai greu de găsit, guvernul și liderii din afaceri au căzut de acord asupra unui plan de a atrage forță de muncă din afara Uniunii. Aceasta nu înseamnă că est-europenii nu mai sunt bineveniți (din punctul de vedere al guvernului și angajatorilor). Planul prevede simplificarea birocrației și transformarea Germaniei într-o țară mai atrăgătoare pentru străini. Astfel, firmele vor ajuta muncitorii noi să învețe germana, să-și găsească o locuință și să navigheze prin birocrație, guvernul va grăbi procesul de acordare a vizelor, va recunoaște calificările și studiile obținute în străinătate, iar statul va centraliza informațiile necesare unui străin care vrea să lucreze acolo.

“Nu doar noi îi căutăm pe profesioniștii lumii”, a afirmat Merkel. “În acest domeniu, competiția este acerbă.” Ea a avertizat că dacă nu găsesc forță de muncă în țară, angajatorii vor transfera în străinătate operațiunile. Ministrul economiei Peter Altmaier a explicat că Germania “ar putea avea o creștere economică mai bună dacă ar avea suficienți angajați calificați”.

Cu astfel de schimbări, Germania va intra cu forțe noi în lupta pentru talentele lumii. În alte părți, Croația se pregătește să primească mai mulți muncitori străini, Polonia acceptă mai mulți muncitori temporari decât oricare altă țară din OCDE, Ungaria poftește și ea la forța de muncă din Ucraina, guvernul din Belarus își intensfică ajutorul pentru sectorul IT, India implementează un sistem de pregătire juridică pentru absolvenții de facultate, Mexicul își reformează învățământul profesional, iar Africa face pași mari în pregătirea de IT-iști.