Rata inflației se duce în sus, iar salariile în jos. Deși oamenii au mai puțini bani, inflația crește. Este o inflație creată de lipsă de ofertă, nu de o majorare de cerere. Creșterea salariilor nu a mai depășit rata inflației din luna martie a acestui an

♦ Salariul mediu net pe economie a crescut cu 12,8% în august 2022 față de aceeași lună din 2021, însă a scăzut cu 1,1% față de luna precedentă ♦ Rata inflației a fost de 15,3% în luna august a acestui an și a crescut la 15,9% în septembrie ♦ „Majoritatea companiilor nu vor avea puterea să ofere creșteri de salarii pentru a acoperi inflația“ ♦ „Doar companiile multinaționale care au susținere financiară de la grup vor putea ține pasul, însă și acestea sunt puține.”

Salariul mediu net a ajuns la 3.933 de lei în luna august a acestui an, în creștere cu 12,8% față de aceeași lună din anul 2021, însă în scădere cu 1,1% față de luna precedentă, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică.

Spre comparație, rata inflației a fost de 15,3% în august și a urcat la 15,9% în luna septembrie a anului 2022, deși BNR se aștepta la o temperare a inflației spre finalul anului.

„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit“, a atenționat BNR în comunicatul transmis după ședința de politică monetară din 5 octombrie.

„În ciuda salariilor care nu cresc peste inflație, oamenii cheltuiesc ceea ce au strâns în criza pandemică, atunci când au fost obligați să stea închiși în case. Iar oferta este sub cerere”, spune profesorul de economie Aurelian Dochia. Și, adaugă el: nu sunt de neluat în seamă generozitățile băncilor centrale care au aruncat în economia lumii zeci și zeci de miliarde de dolari, în vremea crizelor din trecut. Acum, acești bani au apărut în piață și, firește, provoacă inflație.

Anul viitor va fi mult mai complicat decât anul acesta, pentru că efectele crizelor suprapuse nu sunt încă la vedere, spune Aurelian Dochia.

Cererea consumului casnic înregistrează un plus de 5%, dar inflația oficială este de 16%. Fără intervenția statului, inflația reală ar fi fost de 25-30%, spune economistul Ionuț Dumitru.

 Povestea complicată este că inflația, ca de fiecare dată, lovește în cei săraci, nu în cei care se spală pe cap cu banii. Cele mai mari scumpiri din ultimul an au fost la alimente, de peste 19%, urmate de mărfuri, cu aproape 17%, și servicii, cu 8%. Prețurile la gaze au crescut cu 70,64% în ultimul an, cele la combustibili cu 28,85%, la energie electrică de 24,98%, iar cele la energia termică cu 22,98%. De altfel, rata inflației a depășit rata creșterilor salariale de la an la an din luna aprilie a acestui an și până în prezent. Angajatorii care sunt în măsură din perspectivă financiară să compenseze inflația, parțial sau în integralitate, au făcut-o deja, prin creșterile salariale anuale, afirmă Raluca Pârvu, business manager al BPI România, companie de consultanță în management și resurse umane.

„Multe industrii sunt însă foarte atente la trendurile de consum și observă scenariile conservatoare sau chiar de criză din multe piețe externe. Momentan, îngrijorările sunt mai multe decât veștile bune, chiar dacă în România impactul negativ se resimte cu un oarecare decalaj față de alte piețe. Angajatorii pregătesc bugetele pentru 2023, mai ales ținând cont că se anunță noi măriri ale salariului minim pe economie”, a spus ea pentru ZF.

Sorina Faier, executive manager al companiei de recrutare Elite Searchers, spune că 2022 este un an precedat de două crize, iar salariile nu au putut ține pasul cu inflația.

„Având în vedere că ne confruntăm cu cea mai mare inflație din ultimele aproape două decenii și că, potrivit estimărilor, inflația se va menține ridicată și departe de țintă, majoritatea companiilor nu vor avea puterea să ofere creșteri de salarii pentru a acoperi inflația. Doar companiile multinaționale care au susținere financiară de la grup vor putea ține pasul, însă și acestea sunt puține”, a declarat ea pentru ZF.

Totodată, iarna aceasta este posibil ca mulți producători să-și închidă porțile deoarece nu vor mai face față creșterii prețurilor din energie.

„Așadar, în multe industrii este pusă sub semnul întrebării inclusiv menținerea activității și supraviețuirea, deci nu mai vorbim de posibilitatea de a acorda creșteri de salarii”, este de părere Sorina Faier.

Cele mai mari salarii din economie au fost cele din IT, de aproape 9.400 de lei net, iar cele mai mici au fost cele din fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, de circa 2.200 de lei. Raluca Pârvu afirmă că IT-ul și industria textilă reprezintă cele două extreme ale pieței muncii, care cu greu pot fi comparate în termeni de evoluție și perspective.

„În IT, vorbim de salariați ultra-calificați, cu studii superioare și într-un sector aflat în centrul dezvoltării economice, poziționați exclusiv în orașele mari ale României, aflați într-o competiție globală de talente și oportunități. Acești salariați ultra-competitivi se compară din punct de vedere salarial cu planeta întreagă, pot lucra de la distanță pentru orice companie din lume. Prin comparație, industria textilă ocupă salariați cu minime calificări, mai ales femei, din orașe mici sau chiar din mediul rural. Aici competiția se dă pe preț mai degrabă, salariații au puține oportunități, munca lor are o mai mică valoare adăugată, fiind vorba de producție intensivă, inclusiv lohn”, a explicat ea.

În plus, ea adaugă că industria textilelor reprezintă vechea economie, se zbate să reziste în competiție cu producători asiatici și urmează un trend descendent atât ca număr de salariați, cât și ca pondere în PIB.

„Nivelul salarial oferit urmează tendința salariului minim pe economie, fără perspectiva unor creșteri spectaculoase”, a concluzionat reprezentanta BPI.

IT-ul este unul dintre cele mai bine plătite domenii și așa va rămâne, nu este o noutate. Pe domeniul acesta rămâne cererea ridicată și de aici și salariile mari, spune și Sorina Faier.

„În ceea ce privește industria fabricării articolelor de îmbrăcăminte, chiar dacă salariile din acest domeniu au crescut și cu aproape 100% în ultimii 10 ani, tot a rămas printre industriile plătite cel mai prost. Județe ca Dolj, Vaslui și Bihor, Botoșani, Neamț, Bistrița Năsăud, Vrancea sau Arad au mulți producători de textile, însă se află și printre județele cu cele mai mici salarii. Pe de altă parte, multe companii din aceste regiuni au dat faliment, rata șomajului este mare și implicit salariații nu au alte opțiuni și acceptă salarii mai mici pentru a avea un loc de muncă. Sau aleg să plece în străinătate. De exemplu, un croitor câștiga în Romania între 450 și 650 de euro net, pe când în Italia primește între 1.500 și 2.500 de euro net pentru același job”, detaliază ea.

Sorina Faier: IT-ul este unul dintre cele mai bine plătite domenii și așa va rămâne, nu este o noutate. Pe domeniul acesta rămâne cererea ridicată și de aici și salariile mari

Aurelian Dochia: Anul viitor va fi mult mai complicat decât anul acesta, pentru că efectele crizelor suprapuse nu sunt încă la vedere.