Raport la jumătatea anului: industria României este în picaj și cu perspective șubrede de revenire
Producția industrială a României a scăzut cu 4,8% în primele șase luni din 2023, prin comparație cu aceeași perioadă de anul trecut, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).
♦ Industria românească, îngenuncheată de prețurile la energie și de problemele de pe lanțurile de aprovizionare, merge în 2023 pe al cincilea an de scădere, pentru că principalul client, zona euro, pierde viteză, dacă nu chiar va scădea în 2023.
Producția industrială a României a scăzut cu 4,8% în primele șase luni din 2023, prin comparație cu aceeași perioadă de anul trecut, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Scăderea în cauză este cu atât mai complicată cu cât nici primele șase luni din 2022 nu au fost bune deloc pentru industrie, care a fost tot în scădere. De fapt, industria românească merge, în 2023, pe al cincilea an de scădere.
„Credem că producția industrială din România va fi negativă în 2023”, sunt de părere economiștii de la Erste, proprietarul BCR, care menționează că este al doilea an consecutiv de scădere a producției industriale. Este adevărat că în 2021 producția a fost pe plus, dar plusul este înregistrat prin comparație cu 2020, care a fost un dezastru, iar creșterea firavă a sectorului industrial a fost departe de a compensa scăderea din 2020.
Industria face acum mai puțin de un sfert din economia României dar, în continuare, majoritatea exporturilor. Astfel, cum zona euro este principalul partener la export pentru România, mersul industriei din această zonă este unul dintre principalii indicatori pentru evoluția sectorului industrial din România.
”Statisticile exprimă consolidarea tendinței de ajustare din industrie în a șasea lună a anului curent, evoluție determinată de climatul dificil din comerțul internațional și din economia zonei euro (principalul partener economic) și de nivelurile ridicate ale costurilor de finanțare și incertitudinilor”, scrie Andrei Rădulescu, directorul departamentului de analiză macroeconomică de la Banca Transilvania. Economiștii BCR remarcă înrăutățirea perspectivelor din industria germană: „Componenta de producție a Indicelui Climatului de Afaceri Ifo pentru Germania s-a înrăutățit semnificativ în ultimele luni, cu așteptările înregistrând o scădere deosebit de accentuată.”
Cum arată datele actuale și prognozele, industria nu va contribui sau va contribui marginal la PIB-ul din 2023. Aceasta este însă imaginea mare, de ansamblu, pentru că anumite sectoare industriale sau companii au mers foarte bine, în ciuda problemelor de pe lanțurile de valoare, a creșterii prețurilor la energie de anul trecut sau a războiului din Ucraina.
„Industria vehiculelor motorizate a fost un punct luminos în iunie (Ă7,5% an/an), deoarece reducerea presiunilor din lanțul de aprovizionare a permis companiilor să facă față cererii anterioare din partea clienților. Celelalte sectoare de producție au înregistrat scăderi severe în termeni anuali în luna iunie”, mai notează economiștii de la Erste.
Datele la semestrul întâi arată că PIB-ul a crescut cu doar 1,7%, față de o așteptare de 2,8% pe întreg anul. Așa că analiștii economiei reduc prognozele: o creștere de 1,5%-2%, în acest an. Datele la jumătate de an nu surprind evoluția din agricultură. Iar agricultura merge bine și, cu aportul ei, creșterea PIB ar putea atinge 2%.