Raport FMI după vizita la București: Pachetul de măsuri fiscale aprobat de Guvern anul trecut a fost un pas în direcția corectă și creează venituri suplimentare, dar România va avea în următorii ani deficite fiscale de peste 6% din PIB având în vedere costurile noii legi a pensiilor. Ce a declarat premierul Marcel Ciolacu

Fondul Monetar International a finalizat vizita la București, reprezentantii institutiei apreciind în raportul final că pachetul de măsuri fiscale aprobat de Guvern anul trecut a fost un pas în direcția corectă și creează venituri suplimentare, dar România va avea în următorii ani deficite fiscale de peste 6% din PIB  având în vedere costurile noii legi a pensiilor.

”Vor fi necesare noi măsuri pentru a reduce deficitul la niveluri sustenabile”, se arată în raport.

De asemenea, FMI subliniază că inflația încetinește, dar rămâne cu mult peste ținta stabilită. Politica monetară ar trebui să rămână restrictivă până când vor exista dovezi mai solide că inflația va reveni în timp util în intervalul tintă al BNR.

Raportul FMI:

Evoluțiile macroeconomice.

– Creșterea economiei a încetinit în 2023, în principal din cauza consumului mai slab. Inflația de bază și inflația globală au scăzut până la valori de o singură cifră în a doua jumătate a anului 2023, în timp ce rata dobânzii de politică monetară a fost menținută cu prudență. Deși deficitul de cont curent rămâne mare, acesta a scăzut la aproximativ 7% din PIB, ca urmare a încetinirii cererii interne și a scăderii prețurilor importurilor de mărfuri.

Perspective

– În 2024, se preconizează că economia își va reveni, cu o creștere apropiată de 3%, deoarece consumul – determinat de creșterea salariilor reale – și cererea externă se consolidează. FMI preconizează că inflația va reveni treptat în intervalul țintă al BNR până la sfârșitul anului 2025. Cu toate acestea, creșterile salariale de două cifre pot influenta normalizarea inflației.

Buget

– Deficitul bugetar pentru 2023 este estimat la aproximativ 5,75din PIB, ceea ce este cu mult peste nivelul prevăzut inițial în buget (4,4% din PIB). Reforma sistemului de pensii recent promulgată face ca sistemul de pensii să fie mai echitabil și reduce cheltuielile pe termen lung, dar se preconizează că va genera costuri fiscale suplimentare mari, de aproximativ 1,5% din PIB, în anii următori.

Riscuri.

– Deficitele mari de cont curent și fiscal limitează capacitatea României de a rezista la șocuri adverse. Cu toate acestea, există încă unele elemente de protecție, inclusiv rezervele internaționale adecvate, care au crescut datorită intrărilor mari de fonduri UE.

În opinia FMI, veniturile fiscale ale României sunt cu mult sub nivelul celor din țările similare și sunt prea mici pentru a susține serviciile publice la standardele UE. Prin urmare, nu există nicio cale realistă de progres fără o reformă substanțială a politicii fiscale.

Principalele opțiuni includ:

(i) Reforma impozitului pe venit: Eliminarea scutirilor rămase, inclusiv prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi și, eventual, prin introducerea unui impozit pe profit progresiv.

(ii) Reforma TVA: Creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor articole la cota standard.

(iii) Taxe ecologice: Introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili.

(iv) Impozite pe proprietate: Creșterea impozitării proprietății, dacă este posibil prin punerea în aplicare a reformelor deja pregătite.

(v) Impactul reformei pensiilor: Elaborarea unui mecanism pentru a întinde în mod eficient povara fiscală rezultată din reforma pensiilor

Delegația FMI, condusă de Jan Kees Martijn, a fost primită joi la Palatul Victoria de primul-ministru, Marcel Ciolacu, alături de vicepremierul Marian Neacșu, de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, ministrul Economiei, Radu Oprea și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu.

În urma întâlnirii, șeful GUvernului a declarat că măsurile de reformă bugetară și instrumentele digitale de combatere a evaziunii fiscale decise la finalul lui 2023 și implementate de la începutul acestui an își vor face simțite efectele în următoarele luni.

”Printr-o colectare mai bună în România, vom continua reducerea deficitului. Semnalele pe care le avem deja pentru luna ianuarie sunt îmbucurătoare și am dori să rediscutăm proiecțiile împreună cu echipa FMI, după încheierea primului trimestru din 2024,” a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul României a reconfirmat  că reforma aparatului bugetar continuă și se va finaliza la jumătatea acestui an, iar Guvernul va lucra pentru a elabora în termen toate reformele stabilite în Planul Național de Redresare și Reziliență.