Radiografia salariilor pe județe și polii de creștere în ultimul deceniu. Harta salariilor se rescrie: Timișul a depășit cu mult Clujul și este aproape de a detrona Bucureștiul

♦ În noiembrie 2015, un angajat din Timiș câștiga 2.200 de lei, iar în noiembrie 2024 salariul lui ajunsese la peste 6.600 de lei net ♦ În ultimul an, salariile din Timiș au crescut cu circa 1.000 de lei net ♦ Clujul este pe locul al treilea în clasamentul salariilor, cu venituri lunare mai mici cu 400 de lei față de cele din Timiș ♦ „Dincolo de impulsul general determinat de revalorizarea salariului minim și de compensarea inflației, unele județe au crescut accelerat odată cu schimbarea profilului de competențe al forței de muncă. Județe cu centre urbane puternice, precum Timiș, Cluj, mai recent și Iași, cât și zona București/Ilfov au crescut exponențial în ultimii ani.“ 

Județul Timiș este foarte aproape de a deveni liderul clasamentului județelor cu cele mai mari salarii din România, după ce a depășit Clujul și este la foarte mică distanță de Capitală, arată datele de la INS analizate de Ziarul Financiar. 

Astfel, Bucureștiul rămâne lider, cu un salariu mediu net de 6.690 de lei, dar din urmă vine puternic Timiș, cu o medie salarială de 6.649 de lei net pe lună în noiembrie 2024. Clujul este pe poziția a treia în clasamentul județelor, la o diferență considerabilă de primele două clasate, cu un salariu mediu net de 6.245 de lei net în noiembrie 2024. 

De altfel, de la an la an, salariul mediu net din Timiș a crescut cu aproape 1.000 de lei net, de la 5678 de lei în noiembrie 2023 la 6.649 de lei în noiembrie 2024. În ultimii 10 ani, creșterea salariului mediu din acest județ a fost de circa 4.450 de lei. Timișoara este un important centru industrial și tehnologic, cu numeroase investiții străine, în special în sectoarele automotive și IT care au continuat să atragă investiții și să se dezvolte. 

„Dincolo de impulsul general determinat de revalorizarea salariului minim și de compensarea inflației, unele județe au crescut accelerat odată cu schimbarea profilului de competențe al forței de muncă. Sunt beneficiarele tranziției economiei către sectorul serviciilor. Astfel, județe cu centre urbane puternice, precum Timiș, Cluj, mai recent și Iași, dar și zona București/Ilfov au crescut exponențial în ultimii ani“, a spus pentru ZF Raluca Pârvu, business manager la BPI România, companie de consultanță în management și resurse umane. 

Dezvoltarea sectorului IT și de tehnologie și a centrelor de servicii, domenii care angajează persoane înalt calificate, cu studii superioare, și creșterea ponderii acestor domenii în structura economică județeană a adus o accelerare masivă a veniturilor locuitorilor, crede ea. 

Cătălin Ciupag, branch manager în cadrul companiei de recrutare în regim temporar Prohuman România, spune și el că, de obicei, județele cu centre economice importante, precum București, Cluj, Timișoara și Brașov, au înregistrat o creștere mai accentuată a salariilor, în principal datorită atragerii unor investiții semnificative și a dezvoltării unor sectoare economice competitive. 

„Dinamicile mai mari de creștere se observă adesea în județele care beneficiază de investiții străine și de dezvoltarea infrastructurii. Este important de menționat faptul că dezvoltarea economică a fiecărui județ influențează  evoluția salariilor“, a spus el pentru ZF. 

Dacă ne uităm pe evoluția din ultimii 10 ani, vedem că salariul mediu net în România a ajuns la 5.388 de lei în noiembrie 2024, în creștere cu 180,9% față de aceeași lună din 2015, potrivit datelor INS analizate de Ziarul Financiar. 

Cea mai mare creștere procentuală a salariului mediu net fost înregistrată în județul Ialomița, unde salariul mediu net a crescut cu 234,7%, de la 1.433 de lei în 2015 la 4.796 de lei în 2024. Alte județe unde salariile au crescut puternic sunt Neamț (plus 230,9%) și Bacău (plus 229,6%), județe în care salariile s-au triplat în ultimul deceniu. 

„Factorii comuni pentru întreaga economie sunt în principal creșterea economică accelerată, dar și politica salariului minim, dat fiind că o treime dintre salariați primesc salariul minim pe economie. După pandemie, notăm și eforturile angajatorilor de a compensa puseul inflaționist. Pe de altă parte, competiția dintre angajatori și penuria de forță de muncă au determinat companiile să pluseze la pachetele de compensații și beneficii“, susține Raluca Pârvu.  

La polul opus, în ultimul deceniu, județele cu cele mai mici ritmuri de creștere au fost Ilfov (plus 140%), Vâlcea (plus 155%) și Gorj (plus 160,5%), unde avansul salarial a fost sub media națională. Ilfov, deși a înregistrat o creștere relativ mai modestă, rămâne unul dintre județele cu cele mai mari salarii (5.326 de lei), beneficiind de proximitatea față de Capitală și de dezvoltarea rapidă a unor sectoare ale economiei, printre care și logistica. 

Dacă în 2015 diferențele salariale între județe erau mai puțin pronunțate, acum decalajele au devenit mai evidente. Spre exemplu, în 2015, salariul mediu net din București era cu 1.108 lei mai mare decât cel din Bacău. În 2024, diferența este de 1.717 lei. De asemenea, între cel mai mare salariu mediu net, cel din București, și cel mai mic, cel din Harghita, este o diferență de aproape 2.700 de lei în prezent. 

Astfel, deși salariile au crescut semnificativ în toate județele, centrele economice mari – București, Timiș, Cluj – continuă să atragă cele mai mari venituri, în timp ce județele mai puțin dezvoltate economic încă au dificultăți în recuperarea decalajului.

Pentru anul 2025, prognozele de evoluție a salariilor sunt de creșteri modeste, însă ele încă există.

„Tendința de creștere va continua și în 2025, pe măsură ce piața muncii se maturizează și se adaptează noilor realități economice. Sunt mai mulți factori esențiali care au contribuit la creșterea puternică a salariilor în ultimul deceniu și fac referire la trei factori importanți: evoluția pieței muncii și deficitul de personal calificat, dezvoltarea investițiilor străine prin companiile internaționale și nu în ultimul rând la creșterea salariului minim pe economie garantat în plată și politicile guvernamentale unde atât ajustările periodice ale salariului minim, cât și facilitățile fiscale pentru industrii precum IT-ul, sectorul de construcții, industria alimentară“, a mai spus Cătălin Ciupag.