Home Actualitate Radiografia industriilor farma din Europ...
Actualitate

Radiografia industriilor farma din Europa de Est: Ungaria este lider, Polonia recuperează investind în tehnologie modernă pentru medicamente, iar România este pe ultimul loc

Incursiunea în România a liderului polo­nez la producția de medicamente Polpharma nu a venit din senin. Gu­vernul Poloniei și-a stabilit ca obiectiv reducerea dependenței țării de impor­turile de medicamente din SUA și mai ales din Asia, în condițiile în care…

Radiografia industriilor farma din Europa de Est: Ungaria este lider, Polonia recuperează investind în tehnologie modernă pentru medicamente, iar România este pe ultimul loc
Radiografia industriilor farma din Europa de Est: Ungaria este lider, Polonia recuperează investind în tehnologie modernă pentru medicamente, iar România este pe ultimul loc · Foto: Business Magazin

Incursiunea în România a liderului polo­nez la producția de medicamente Polpharma nu a venit din senin. Gu­vernul Poloniei și-a stabilit ca obiectiv reducerea dependenței țării de impor­turile de medicamente din SUA și mai ales din Asia, în condițiile în care sectorul far­ma polonez are suveranitate redusă. Polphar­ma joacă un rol principal în aceast efort.

De asemenea, venite de pe o piață cu competitivitate ridicată, companiile poloneze sunt în plină expansiune prin achiziții nu doar în Europa de Est, și și în Occident. Polpharma a ajuns să producă medicamente și în Rusia. Acum vrea să cumpere Biofarm din România. Dar până în Rusia a ajuns cu producție un alt gigant al industriei farma est-europene, Gedeon Richter, din Ungaria.

Potrivit unui studiu al Institutului pentru Inovare și Dezvoltare Responsabilă din Polo­nia, producția de medicamente a acestei țări acoperă doar 30% din nevoile populației. Res­tul reprezintă dependență de furnizori străini, mai ales din Asia. În Europa de Est, mai bine decât Polonia la suveranitatea în materie de medicamente stă doar Ungaria, de unde vine Gedeon Richter. România și Slovacia se pla­sează cel mai jos – lipsă critică de suve­ranitate, se precizează în studiu.

De asemenea, dintre economiile mari est-europene, România stă cel mai prost în ceea ce privește raportul dintre valoarea producției și dimensiunea pieței. Polonia nu este foarte departe. Însă Ungaria se detașează net, fiind printre liderii europeni. Dacă un reper ar fi numărul de angajați, industriile farma din România, Polonia și Ungaria sunt cam de aceeași mărime: 34.800 de angajați în Ungaria, 33.880 în România și 30.020 în Polonia în 2023, arată datele EFPIA.

Cel mai probabil nu este vorba doar de angajații din producția de medicamente, ci din întregul sector, care poate cuprinde cosmetice, importatori, distribuitori, lobby. Diferența o face producția. La Ungaria, pentru 2023 indi­catorul este de 3,4 miliarde euro. La Polonia, producția este de 3,3 miliarde euro, pe când la România este de doar un miliard de euro. Aces­te cifre nu înseamnă că atât ar valora me­dicamentele produse dacă ar fi scoase pe pia­ță. La exporturi, Ungaria este în mod clar campi­oană: 8,7 miliarde euro în 2023, față de 5,9 mi­liarde euro în cazul Poloniei și 1,2 mi­liarde euro în cel al României.

Valoric, exporturile sunt mai mari decât producția internă din cauza mecanismelor co­merțului global. Valoarea exporturilor cuprin­de adesea și valoarea proprietății intelectuale, de exemplu. Dintre țările analizate, doar Un­garia are balanță pozitivă la comerțul cu medi­camente, de 2,2 miliarde euro. La România, de­ficitul este de 3,9 miliarde euro, iar la Polonia de 4,8 miliarde euro. La ce strălucește Polonia este capitolul cercetare și dezvoltare în indus­tria farma: 1,5 miliarde de euro în 2023.

La Ungaria, indicatorul este de 298 mili­oane de euro, iar la România de 110 milioane de euro. Explicația acestor diferențe este că România nu are multe fabrici mari, cum au polonezii. Apoi, producția din România se concentrează pe medicamente generice, care, deși multe, sunt mai ieftine.

Medicamentele inovative sunt mai scumpe. Gedeon Richter are așa ceva pe piață. Polo­nezii avansează rapid. Guvernul polonez a cres­cut sprijinul pentru medicamentele produse local, ceea ce înseamnă un impuls pentru producția locală, prin finanțare și modificarea regulilor, cum sunt cele privind compensarea sau rambursarea.

Sunt oferite stimulente financiare celor care aduc producția în Polonia, este îmbunătățit accesul la medicamente și a fost actualizată lista medicamentelor critice. Toate acestea au ca scop reducerea dependenței de substanțele active importate din Asia în condițiile în care substanțele active poloneze sunt cu 60% mai scumpe decât cele asiatice, după cum spun reprezentanți ai industriei farma poloneze.

Există și sprijin direct dat companiilor. Spre exemplu, Agenția Poloneză pentru Dezvoltare Antreprenorială a semnat un acord cu Polpharma prin care aceasta va primi fonduri de 17 milioane de zloți (4 milioane de euro) prin programul Fonduri europene pentru economie modernă pentru implementarea unui proiect care să ducă la dezvoltarea unui centru polonez de producție de medicamente biologice – medicamente scumpe create din organisme vii, cum sunt bacteriile și celulele animale, în opoziție cu medicamentele care au la bază substanțe chimice.

Polpharma va produce aceste medicamente, folosite la tratarea cancerului și bolilor rare, la Gdansk, oraș care va deveni un centru de cercetare și dezvoltare în domeniu. Tot Polpharma, în cooperare cu Agenția de cercetare medicală și alte instituții de stat dezvoltă Platforma de Tehnologie RNA Poloneză, un proiect de 240 de milioane de zloți (56,7 milioane de euro).

Platforma va fi inaugurată luna aceasta și este finanțată în cea mai mare parte din fondurile companiei. Tehnologie RNA este folosită la fabricarea medicamentelor avansate. Polpharma este o companie privată, patronul ei fiind omul de afaceri Jerzy Starak. În schimb, la Gedeon Richter statul maghiar deține prin diverse entități cam 25% din acțiuni. Circa 60% sunt deținute de investitori instituționali internaționali.

Lipsa de suveranitate în producția de medicamente se simte mai ales în situații de criză, când lanțurile de aprovizionare sunt tăiate. O astfel de criză poate fi războiul. Fără acces la medicamente, o armată este ineficientă.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună