Putina zeama de lamaie pe fata
In 1995, un ins pe nume McArthur Wheeler a intrat in doua banci din Pittsburgh, pe care le-a jefuit. Interesant a fost ca omul nu a avut nici cea mai vaga intentie de a-si ascunde fata in vreun fel; a intrat in plina zi, a luat banii si a plecat.
Parlamentul European este preocupat, in zilele de 18 si 19 februarie, de rolul UE in Orientul Mijlociu, de relatiile UE – NATO, de presupusele activitati CIA si detentia ilegala a unor presupusi teroristi, de aprovizionarea cu petrol a uniunii si de sanatatea mintala in UE. Daca e sa facem un top al importantei discutiilor, cu mintea jurnalistilor care vad cate un breaking news la fiecare colt de strada, pariez ca pe primul loc ar fi CIA, implicarea Romaniei fiind o buna vaca de muls pentru orice politician, analist sau jurnalist, apoi petrolul, dar numai daca se va gasi vreun europarlamentar care sa-i urecheze pe arabi sau pe rusi si abia la urma de tot celelalte subiecte, la gramada.
Sincer, eu as pune sanatatea mintala pe primul loc. Dar sa ne intoarcem la prietenul Wheeler. La scurt timp dupa atacul asupra bancii, jurnalele de stiri difuzau imagini cu acesta, surprins de camerele de supraveghere. In mai putin de o ora dupa difuzarea imaginilor, politia era la usa sa. Si au insfacat un Wheeler stupefiat: “…dar am folosit sucul!…”, a murmurat el.
Credeti sau nu, McArthur Wheeler era convins ca zeama de lamaie, pe care si-a intins-o pe fata, il va face invizibil camerelor de supraveghere. Sigur ca istoria lui Wheeler nu este cea mai grozava dintre istoriile cu multii natarai care dau culoare speciei umane, casuta de mail va este inundata de un fluviu de filmulete si fotografii si istorioare cu prosti care fac cele mai incredibile chestii; dar povestea sa deschide studiul a doi universitari de la Cornell, Kruger si Dunning, care s-au preocupat de masura in care oamenii isi recunosc incompetenta si modul in care supralicitarea propriului intelect afecteaza capacitatea de decizie si de judecata.
Sigur, asa ceva poate parea la mintea cocosului, totdeauna cel de langa tine e un idiot care fie nu-ti intelege nemaipomenitele idei, fie nu se prinde la MultMaiBuneleChiarDecatAleLuiSeinfeld glume pe care le faceti.Dar ce te faci daca acestea sunt de tipul “Intrebare: Ce este la fel de mare ca un om dar nu cantareste nimic? Raspuns: Umbra sa”. Gluma e din studiul citat si a fost categorisita drept slaba de un juriu de opt actori de comedie; eu spun ca e o idiotenie, pur si simplu. Dar autorul cum sa isi dea seama de asta? Daca ii spui in fata se supara. Daca le spui celorlalti, ai ceva cu el. Dar el nu-si da seama de starea sa si ceilalti nu au curaj sa confirme asta.Grea problema, nu?
Si asta nu-i tot: profesorii americani au ajuns la concluzia ca natafletii nu numai ca sunt lipsiti de simtul umorului, dar nu stiu nici sa vorbeasca corect si nu au nici o minte logica.
Vineri, 13 februarie, o mare parte din textele de opinie pe care le-am citit, in ziare sau pe internet, se ocupau, intr-o forma sau alta, de sanatatea mintala a poporului roman; am simtit asa, un fel de varf, o acumulare de ceva care a rabufnit. Cochetam cu aceeasi idee de o buna bucata de vreme, iar dimineata, inainte de a citi, ma hotarasem sa scriu cam despre acelasi lucru.
O sa abandonez insa teoria si o sa incerc o abordare pragmatica. Problemele reale ale Romaniei sunt, in acest moment, nu cateva arme furate, ci siguranta cetateanului, in conditiile in care este vizibila si o intoarcere a pegrei din strainatate. Nu sunt importante cateva lucrari de infrastructura, ci infrastructura in sine – caci si inteligenta este infrastructura, nu numai asfaltul. As vrea verticalitate in relatiile externe, cu UE sau aiurea, si nu mentalitate de vechil, supus in fata boierului si leu in fata taranilor. Nu o sa dau exemple locale, ci pe cel al premierului slovac Robert Fico, care a acuzat protectionismul presedintelui Sarkozy in cazul marilor producatori auto (de genul <primiti bani, dar nu inchideti fabrici acasa>) si care premier n-a avut nicio retinere in a ameninta ca l-ar trimite pe Gaz de France acasa. “Nu ne-ar strica banii pe care GdF ii ia ca actionar la compania slovaca de gaze SPP”, a spus Fico.
Problema Romaniei este aprovizionarea sigura, in orice conditii, cu hidrocarburi si nu desecretizarea nu stiu carui contract, actiune de pe urma careia am obtinut tot atat cat am obtinut cand am desecretizat contractul de privatizare a Petrom. 75 de milioane de euro, cat vrea sa bage un ministru roman, nu vor asigura Romaniei o imagine mai buna in lume dupa doua decenii de stricaciuni.
Criza financiara de acum un an a devenit economica acum si va capata in cel mai scurt timp o dimensiune sociala si geopolitica careia statele vor trebui sa-i faca fata. Comertul in scadere, protectionismul, somajul, instabilitatea politica, infractionalitatea sporita, pur si simplu lipsa de viziune a politicienilor pot aduce lumea in situatii cat se poate de neplacute, pot genera tulburari sociale de amploare. In tot acest timp unii cred ca, daca isi dau pe fata cu putin suc de lamaie, pot aparea nepatati in fata lumii, ba mai mult, pot poza in justitiari de carton. Si nu poti sa nu te intrebi ce naiba au in cap de fapt?
De asta ziceam de problema aia cu sanatatea mintala si cu importanta ei.