Prudența rămâne cuvântul de ordine pentru băncile centrale din Europa de est. Din cauza inflației persistente, deprecierii monedelor și deficitelor bugetare în creștere, acestea nu se mai prind în hora reducerilor de dobânzi jucată la nivel global

Europa de est nu se alătură tendinței de ieftinire a costurilor de finanțare care se extinde la nivelul marilor economii ale lumii în anticiparea potențialelor turbulențe provocare de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, scrie Bloomberg.

O combinație între inflație persistentă, slăbire a monedelor și deficite bugetare în creștere îi fac pe bancherii centrali din regiune să ocolească reducerile de dobânzi, făcând perspectivele legate de o redresare economică deja fragilă și mai nesigure.

Banca centrală a Ungariei și-a menținut săptămâna trecută dobânda de referință neschimbată la 6,5% pentru a treia lună. Cehii și-au pus pe pauză ciclul reducerilor de dobânzi, în timp ce în Polonia, guvernatorul băncii centrale este acuzat că este motivat politic în decizia de a amâna reducerile tocmai pentru 2026.

Strategii din estul UE au acționat într-adevăr mai devreme pentru a atenua impactul slăbiciunii din principalul partener la export al regiunii, Germania. Oficialii din Budapesta și Praga au redus constant dobânzile la începutul acestui an, însă calea pe mai departe este mai complicată.

În flancul estic al UE, monedele sunt în mod deosebit expuse oricărei volatilități a piețelor, iar inflația rămâne ridicată.

Banca centrală a Ungariei și-a menținut dobânda de referință neschimbată deși economia a alunecat înapoi în recesiune în trimestrul trei. Forintul slab reprezintă principalul obstacol pentru noi reduceri, deși și inflația în accelerare înnegurează perspectivele.

Forintul a atins un minim pe doi ani în raport cu euro la sfârșitul lunii trecute, înainte de a recupera din pierderi în ultimele două săptămâni. Piețele pariază acum pe mai puțin de două reduceri de dobânzi în următoarele șase luni.

Analiștii intervievați de Portfolio estimează că prima ieftinire a creditului ar putea avea loc în al doilea trimestru al anului viitor, însemnând că decizia va aparține lui Mihaly Varga, care va prelua mandatul de guvernator al băncii centrale maghiare din martie.

„Slăbirea semnificativă a forintului înregistrată în ultima perioadă, precum și efectele sale inflaționiste anticipate, nu permit continuarea ciclului de reducere a ratei dobânzii în viitorul apropiat. Banca centrală poate continua să sublinieze puternic abordarea prudentă”, arată Zoltan Varga, analist Equilor.

Viceguvernatorul băncii centrale maghiare Barnabas Virag a arătat că banca centrală se așteaptă în continuare ca procesul dezinflaționist să se manifeste din nou de la începutul anului viitor, deși se estimează acum că ținta de inflație va fi atinsă sustenabil de-abia în 2026, potrivit Bloomberg.

Banca centrală s-a opus apelurilor venite din partea ministrului economiei Marton Nagy pentru relaxarea politicii monetare pentru scoaterea economiei din recesiune. Iar Mihaly Varga s-a angajat să mențină independența instituției, acesta încercând să tempereze temerile investitorilor referitoare la politica monetară viitoare în fața unor potențiale presiuni guvernamentale.

Banca centrală a Cehiei și-a pus pe pauză ciclul de reduceri de dobânzi, lăsând însă deschisă posibilitatea unei reluări a acestuia chiar din februarie.

Strategii din Praga și-au păstrat dobânda de referință neshimbată la 4%, după opt reduceri consecutive care au diminuat costurile de finanțare cu 3 puncte procentuale. Creșterea prețurilor de consum a încetinit către ținta băncii în acest an, iar industriile dependente de export suferă de pe urma cererii germane slabe. Însă salariile au crescut peste așteptări în trimestrul trei, iar oficialii au atras în mod repetat atenția asupra creșterii persistente a costurilor serviciilor ca amenințare la adresa perspectivelor de inflație.

În deciziile viitoare, strategii vor evalua persistența mediului de inflație scăzută, evoluția cursului valutar, efectul politicii fiscale asupra economiei, tendințele de pe piața muncii și soliditatea cererii interne și externe, a indicat guvernatorul băncii centrale a Cehiei, Ales Michl.

Investitorii și-au redus în majoritate pariurile pe noi măsuri de ieftinire a creditului și anticipează reduceri de aproximativ 50 de puncte bază anul viitor.

În Polonia, șeful băncii centrale Adam Glapinski a amânat în mod neașteptat perspectivele de reducere a dobânzilor până în 2026, invocând nesiguranța legată de inflație. Decizia i-a adus acuzații din partea guvernului că acțiunile îi sunt motivate politic, având în vedere legăturile sale cu partidul naționalist aflat anterior la guvernare.

Inflația de bază din Polonia s-a situat la 4,3% în termeni anuali, menținându-se peste 4% din septembrie. Banca centrală se așteaptă ca aceasta să nu coboare timp de cel puțin încă un an, notează Warsaw Voice.

Nivelul ridicat al inflației de bază rămâne o sursă de îngrijorare pentru consiliul de politică monetară al băncii poloneze, deși nu pentru toți membrii acestuia. Pentru guvernatorul Adam Glapinski, aceasta este unul din argumentele care-i susțin poziția potrivit căreia nu există nicio bază pentru ieftinirea creditului deocamdată.