Proprietatea cel mai puțin protejată

Un demers lung și costisitor s-a soldat cu un câștig în 2007 pentru Cris-Tim, în procesul intentat de Campofrio; mai mulți procesatori aveau în producție salam săsesc, produs bine vândut pe piață, dar înregistrarea mărcii a permis companiei românești să dețină dreptul exclusiv de a produce acest sortiment. Un război pentru proprietatea mărcii s-a dus și în cazul Gerovital: până în 2008, atât producătorul Farmec Cluj, cât și Gerovital Cosmetics (fosta Miraj București), fabricau produse marca Gerovital, dar cu ingrediente diferite.

După mai mulți ani de procese, Farmec Cluj-Napoca a cumpărat drepturile de utilizare a mărcii Gerovital Cosmetics, iar Farmec a plătit 1,1 milioane de euro pentru brandul cu o istorie de peste 60 de ani. O neînțelegere legată de numele mărcii l-a costat și pe Florin Talpeș, fondatorul Bitdefender; deznodământul a dus la apariția numelui folosit acum de producătorul românesc de soluții de securitate cibernetică: „Aveam domeniul avx.com, predecesorul Bitdefender, dar când am dat drumul produselor pe piața americană ne-am trezit cu o procedură juridică”, povestea Florin Talpeș într‑un interviu acordat anterior și care se lega de începuturile mărcii românești de soluții de securitate.

O companie din SUA cu afaceri de miliarde din domeniul electronic considera că românii le încalcă brandul, iar businessul fondat de Florin Talpeș s-a văzut cheltuind peste 100.000 de dolari pe serviciile avocaților, bani care altminteri ar fi folosit la dezvoltarea afacerii. Pentru ca scenariul să nu se repete și în alte țări, dar și din cauza literei V din numele AVX, Talpeș a început să se gândească la unul nou. Nu a fost o decizie ușoară, deoarece AVX avea deja un istoric de cinci ani, perioadă în care se investise în construirea brandului. Înregistrarea mărcii Bitdefender a durat nouă luni, dar antreprenorul evaluează că decizia a fost una potrivită: „Este important să te protejezi în principalele piețe de pe mapamond”.

S-au scurs mai bine de 15 ani de atunci, iar protejarea mărcii la nivel internațional nu reprezintă încă o prioritate pentru cei mai mulți proprietari români de afaceri. Potrivit site-ului World Intellectual Property Office, care se referă la înregistrări internaționale de mărci ce desemnează teritoriul României pentru protecție, țara noastră se află la coada clasamentului mondial din punctul de vedere al protejării proprietății intelectuale. În 2015, cel mai recent an pentru care există informații disponibile pentru întreg anul, în țara noastră s-au înregistrat 79 de mărci.

În același an, Statele Unite ale Americii conduceau clasamentul internațional din punct de vedere al proprietății intelectuale, cu 7.492 mărci înregistrate; în clasament urmează Germania, cu 4.466 de mărci înregistrate, și  Franța, cu 2.938 noi mărci înregistrate. Potrivit aceleiași surse, dacă în primele cinci luni ale anului trecut erau înregistrate 11 noi mărci în România, în perioada similară, în SUA, numărul acestora ajunsese la 1.279, în Germania, la 758, iar în Franța la 667. „România ultimilor 27 de ani s-a dezvoltat pe o gândire de business de tip «bișniță»… Cei mai mulți antreprenori ai anilor ’90 au început așa, doreau să facă bani mulți și repede, iar drumul de la ideea de afacere până la rezultatul final nu era prea bine analizat, se dorea realizarea unor venituri mari cât mai repede”, explică Paul Cosmovici, proprietar și fondator al casei de avocatură Cosmovici Intellectual Property, specializată pe dreptul de proprietate intelectuală.

El consideră că atitudinea față de proprietatea intelectuală nu poate fi gândită în funcție de așezarea pe hartă, ci mai degrabă în funcție de cât de dezvoltată este economia unui stat și de rădăcinile gândirii de business din țara respectivă. El a fondat compania care îi poartă numele în 2009; unul dintre predecesorii săi, George Cosmovici (1857-1920), a fost inventatorul a numeroase sisteme patentate pentru trenuri, folosite îndeosebi pentru rețelele de cale ferată din numeroase țări europene. Astfel că nu e de mirare că a ales să-și concentreze activitatea în direcția dreptului de protejare a  proprietății intelectuale.

După doi ani de activitate în România, firma și-a stabilit sediul în Geneva. De acolo, Cosmovici a dezvoltat activitatea firmei în special în direcția proprietății intelectuale în țări precum Elveția, Statele Unite ale Americii, Franța, Germania și Regatul Unit. Din 2012, spune avocatul român, firma este capabilă să reprezinte companii mari și să se ocupe de managementul unor portofolii de proprietate intelectuală, pentru clienți din Europa, Statele Unite ale Americii și Asia. Paul Cosmovici a observat că, în urmă cu șapte ani, când a deschis prima firmă în România, subiectul protejării proprietății intelectuale era aproape necunoscut pentru companiile locale. „Practic, cei mai importanți clienți erau companii multinaționale din domenii ca farma și FMCG, care intrau pe piața din România și voiau să se pună la punct cu portofoliul de mărci pe această piață nouă”, a remarcat Cosmovici.

A apărut apoi și interes din partea companiilor românești care erau destul de mari cât să vândă și afară și care erau familiarizate cu subiectul, pentru că se loviseră de tot felul de probleme în încercarea de a intra pe piețe noi. „Segmentul cel mai puțin activ în domeniul proprietății intelectuale era reprezentat de antreprenori care își puneau prea puțin problema protejării ideilor și a muncii lor și nici nu considerau acest demers ca fiind un avantaj strategic care le-ar putea aduce investiții mai sigure.” În prezent însă, lucrurile s-au schimbat, potrivit lui Cosmovici, și antreprenorii români fiind atenți la protejarea mărcilor proprii, în contextul în care își gândesc businessurile la nivel global. „Acum vorbim despre cu totul alte orizonturi pentru această piață.

În România încep deja să apară antreprenori care își gândesc businessurile global, care știu din start ce vor să facă peste cinci ani și care conștientizează importanța pregătirii unei baze solide pentru afacerea lor”, spune Cosmovici, subliniind importanta capitalului, de diferite feluri, inclusiv de proprietate intelectuală. Pe piața locală, domeniile cu cele mai multe mărci cu protecție sunt cele farma și industria bunurilor de larg consum, în special cele din domeniul alimentar. Avocatul spune că în IT sunt puține mărci, dar produsele se actualizează cu o viteză extraordinar de mare și fiecare update are nevoie de un anumit tip de protecție înainte de a ieși pe piață, indiferent că vorbim, de pildă, despre codul sursă sau despre numele produsului.