Proprietara APACA a cumpărat blocul Scala de pe Magheru, în cea mai spectaculoasă tranzacție imobiliară din centrul Capitalei din ultimii ani
Blocul Scala, una dintre cele mai reprezentative clădiri moderniste ale Bucureștiului, a intrat recent în portofoliul Danielei Schoppmeyer, proprietara APACA. Achiziția a vizat 27 de apartamente și garsoniere, precum și spațiul comercial de la parter, tranzacția fiind considerată una dintre…
Blocul Scala, una dintre cele mai reprezentative clădiri moderniste ale Bucureștiului, a intrat recent în portofoliul Danielei Schoppmeyer, proprietara APACA. Achiziția a vizat 27 de apartamente și garsoniere, precum și spațiul comercial de la parter, tranzacția fiind considerată una dintre cele mai spectaculoase mișcări de pe piața imobiliară din centrul Capitalei din ultimii ani. Potrivit datelor oficiale, cumpărătoarea figurează pe persoană fizică, însă numele său este deja bine cunoscut în industria textilă prin compania Faberrom.
Faberrom este continuatoarea fostului colos APACA, întreprindere care în perioada comunistă angaja peste 20.000 de oameni. „Erau 1.380 doar în secția de tricotaje și confecții”, își amintește o angajată intervievată de Euronews, astăzi șefa de secție după peste patru decenii petrecute în fabrică. După privatizare, Faberrom a continuat activitatea, dar cu o forță de muncă mult redusă – sub 200 de angajați în prezent. Producția s-a adaptat la noua realitate, orientându-se către colaborări cu branduri de lux europene. „Nu mai suntem cei mai ieftini, dar oferim calitate, experiență și livrare rapidă către piețele vestice. Putem produce un costum complet în 8 ore, prin munca a 30 de oameni”, explica recent Daniela Schoppmeyer, director general al Faberrom.
Dintr-o producție zilnică de 7.000 de articole în anii ’80, compania realizează astăzi doar 350 de piese, însă destinate unor clienți precum Louis Vuitton, Chanel, Burberry sau Hugo Boss. „După 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, am început să atragem tot mai multe branduri de lux. Nu mai lucrăm volume mari, ci loturi mici, de calitate superioară”, adăuga ea.
Tranzacția prin care a preluat blocul Scala vine într-un moment în care centrul Bucureștiului redevine atractiv pentru investitori. „Bulevardul Magheru și Calea Victoriei sunt artere cu un potențial uriaș. Investitorii actuali nu mai sunt doar speculativi, ci gândesc pe termen lung, înțeleg importanța consolidării și reconversiei clădirilor istorice”, spune Daniel Țigănilă, fondatorul Special Properties, compania care a intermediat tranzacția.
Blocul Scala, proiectat de arhitectul Rudolf Fränkel și finalizat în 1936, face parte din patrimoniul modernist al Capitalei. Imobilul este programat pentru consolidare prin fonduri nerambursabile, iar achiziția confirmă interesul investitorilor pentru activele istorice ultracentrale. „Bucureștiul se aliniază tendinței europene prin care clădirile valoroase sunt renovate și rededicate comunității. Scala este o piesă-cheie în acest proces”, mai arată Țigănilă.
Fenomenul nu este izolat: în ultimii ani, Hotelul Ambasador a fost cumpărat de familia Julius Meinl, cu planul de a fi transformat în hotel de lux The Julius Bucharest, iar Palatul BCR de la Universitate și Hotelul Majestic de pe Calea Victoriei au intrat sau vor intra și ele în procese de reconversie. De asemenea, dezvoltatori precum Hagag Development Europe au făcut din achiziția și modernizarea clădirilor istorice o strategie de business.
Dincolo de componenta imobiliară, achiziția blocului Scala de către Daniela Schoppmeyer are și o încărcătură simbolică. Proprietara uneia dintre ultimele fabrici mari de confecții din București își extinde acum portofoliul spre patrimoniul arhitectural al Capitalei. „România trebuie să treacă de la a vinde doar minute de muncă la a vinde produse finite și design. Aceasta este provocarea pentru industria textilă”, spunea ea recent, făcând o paralelă cu piața imobiliară, unde accentul se mută de la tranzacții speculative la reconversii cu valoare adăugată.
Blocul Scala este astfel mai mult decât o clădire: devine un reper al modului în care capitalul autohton reintră în jocul regenerării urbane. Dacă în anii ’90, multe dintre simbolurile Bucureștiului interbelic au fost abandonate sau lăsate să se degradeze, astăzi tot mai mulți investitori mizează pe revenirea centrului ca pol de atracție economic și turistic.