Proiectul de peste 7 mld. dolari al reactoarelor de la Cernavodă, cel mai mare derulat de stat în producția de energie, prinde contur. Luna viitoare s-ar putea semna contractul de construcție pentru un șantier care ar genera 19.000 de joburi în industrie

♦ Finalizarea lucrărilor pentru încă două unități la centrala nucleară de la Cernavodă ar urma să aibă loc în 2032, un obiectiv greu de atins având în vedere că de 30 de ani statul român nu a finalizat nicio investiție majoră în energie ♦ Șantierul de la Cernavodă ar genera 19.000 de locuri de muncă în industria nucleară, cea mai bine plătită din sectorul energetic, și ar duce cu siguranță la revitalizarea unui lanț pe care România încă îl are, dar pe care l-a neglijat decenii întregi.

La finalul săptămânii trecute, Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, care are acum 2 reactoare de câte 700 MW, a anunțat că a primit o solicitare de completare a ordinii de zi a AGA din data de 14 noiembrie din partea acționarului său majoritar, Ministerul Energiei. Unul dintre cele mai importantante articole introduse este „aprobarea încheierii contractului EPCM (Inginerie, Procurare și Management al Construcției) privind unitățile 3 și 4 de la CNE Cernavodă, între societatea EnergoNuclear S.A. și Asocierea FCSA formată din Fluor B.V., Fluor Energy Transition Inc. Wilmington Sucursala București Branch, Candu Energy Inc., Ansaldo Nucleare S.p.A., S&L Engineers, Ltd. și Sargent & Lundy Energie S.R.L.“

Pasul este major și, în opinia lui Sebastian Burduja, ministrul energiei, ar putea plasa proiectul nuclear pe o traiectorie care să permită finalizarea acestuia în intervalul 2031-2032. Aceasta ar fi o performanță uriașă pentru statul român care are un parcurs aproape neglijabil în ceea ce privește punerile în funcțiune în ultimii 30 de ani. Consorțiul internațional care va realiza investiția este format din companii globale: Fluor și Sargent & Lundy din Statele Unite ale Americii, Atkins Realis din Canada, deținătoarea tehnologiei CANDU, și Ansaldo din Italia. Finanțarea proiectului este susținută și de statele participante, prin intermediul băncilor de import-export: USEXIM (3 miliarde de USD), Canada (2 mld. dolari canadieni, acord semnat la Ottawa) și Italia (2 miliarde EUR, acord semnat în februarie 2024). Statul român se angajează, de asemenea, să sprijine acest proiect strategic cu toate resursele necesare, a comunicat ieri Ministerul Energiei.

„După decenii de așteptare, punem acest proiect strategic pe un drum fără întoarcere, iar în 2031-2032 vom avea două noi reactoare nucleare la Cernavodă. Investiția în reactoarele 3 și 4 a fost blocată timp de decenii. Reușim astfel să punem proiectul pe un drum fără întoarcere, cu parteneri serioși, cu o tehnologie deja validată prin operarea unităților 1 și 2, care au fost și sunt printre cele mai performante reactoare nucleare din lume. Programul nuclear civil românesc merge mai departe și înseamnă șansa României de a avea energie sigură, la un preț accesibil și fără emisii de CO2“, a precizat Sebastian Burduja.

Mai departe, pe site-ul Nuclearelectrica se arată că prin implementarea proiectului celor două reactoare de la Cernavodă, contribuția energiei nucleare în totalul producției de energie, la nivel național, va fi de 36%, iar contribuția energiei nucleare în totalul producției de energie fără emisii de CO2, de 66%, simultan cu dezvoltarea lanțului intern de aprovizionare si a altor industrii colaterale.

„Industria nucleară românească are experiența și capabilitatea să participe cu lucrări și servicii importante la noul proiect de la Cernavodă, experiență dobândită încă de la punerea în funcțiune și asigurarea mentenanței primelor două unități nucleare“, se mai precizează pe site-ul Nuclearelectrica. Tot aici, este estimat un număr de 19.000 de locuri de muncă ce ar putea fi create odată demarat șantierul. Realizarea lucrărilor în șantier de construcție, montaj și punere în funcțiune este estimată la 69-78 de luni.

Anunțul privind continuarea dezvoltării proiectului reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă are loc în contextul în care În luna octombrie 2020, România și Statele Unite ale Americii au parafat Acordul Interguvernamental privind cooperarea in domeniul industriei nucleare civile, acord care a fost ulterior notificat si avizat de Comisia Europeană.

Acordul negociat în perioada 2019-2020 vizează dezvoltarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, retehnologizarea Unității 1, cooperarea în domenii precum reglementarea, cercetarea și dezvoltarea, schimburi între laboratoare de cercetare și universități și pregătirea personalului, potrivit informațiilor oficiale. Suma care ar urma să fie investită în baza acordului este de 8 miliarde de dolari. Acordul va rămâne în vigoare 30 de ani și va fi prelungit automat cu perioade succesive de cinci ani, cu excepția cazului în care una din părți notifică celeilalte părți intenția de a nu merge mai departe.