PROIECT: Imobilele confiscate, transformate în unități medicale sau de învățământ

Potrivit articolului 30 al proiectului de act normativ, instituțiile publice ale administrației centrale și locale pot cere Agenției identificarea imobilelor care pot fi folosite drept unități medicale sau de învățământ, sedii ale instituțiilor publice ale administrației centrale sau locale sau spații de depozitare a bunurilor sechestrate sau confiscate.

În cadrul proiectului de lege pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Sechestrate se menționează că toate sumele de bani sechestrate și virate în conturile deschise pe numele Agenției sunt purtătoare de dobânzi.

“Suspectul, inculpatul sau persoana responsabilă civilmente are un drept de creanță, egal cu contravaloarea sumei de bani ridicate sau a sumei obținute din valorificarea bunurilor. În termen de cel mult trei zile lucrătoare de la comunicarea ridicării măsurii asigurătorii de către procuror, judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța de judecată, Agenția dispune virarea sumei în contul notificat de suspect, inculpat sau persoana responsabilă civilmente“, conform sursei citate.

Un alt aspect precizat în proiectul de act normativ se referă la faptul că în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei instanței prin care s-a dispus confiscarea unei sume de bani, Agenția dispune virarea sumei la bugetul de stat. În cazul sumelor rezultate din valorificarea bunurilor puse sub sechestru, se vor deduce cheltuielile efectuate de Agenție în acest scop.

Noua agenție va transmite datele și informațiile pe care le deține, fie din oficiu, fie la cererea unui oficiu de recuperare a creanțelor sau a unei autorități cu atribuții similare din alte state membre ale Uniunii Europene ori a unei autorități judiciare române, conform articolului 21 alineatul 1 al proiectului.

Pe de altă parte, articolul 25 stabilește că Agenția poate refuza transmiterea datelor și informațiilor solicitate dacă există motive pentru a presupune că furnizarea ar aduce atingere securității naționale, ar periclita buna desfășurare a unei investigații polițienești sau a procesului penal, ar pune în pericol viața ori integritatea fizică a unei persoane, ar implica un efort disproporționat sau ar fi fără relevanță în raport cu scopurile pentru care au fost solicitate datele și informațiile sau dacă pedeapsa prevăzută de legea penală română pentru infracțiunea la care se face referire în cerere este închisoarea de până la un an.

Proiectul de lege se află în Parlament, unde a fost transmis spre dezbatere în regim de urgență. De asemenea, acesta a fost lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiției, pănă în 15 aprilie.

Noua structură va avea 30 de angajați și va fi condusă de către un director general propus de Ministerul Justiției, care în ultimii opt ani a fost magistrat, și de un director general adjunct propus de Ministerul Finanțelor.

În prezent, Oficiul Național de Prevenire a Criminalității și Cooperare pentru Recuperarea Creanțelor provenite din Infracțiuni, din cadrul Ministerului Justiției, este structura cu atribuții în acest domeniu, dar rapoartele și evaluările internaționale din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare al Comisiei Europene au indicat dificultăți în activitatea de valorificare a bunurilor confiscate, deoarece competențele de management al bunurilor sechestrate sunt partajate între mai multe autorități, fără o coordonare eficientă, cu impact inclusiv asupra sumelor efectiv recuperate de către ANAF prin procedurile de valorificare.

Conform legii, sumele respective trebuie valorificate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, aflată în subordinea Ministerului Finanțelor.

Statistic, conform datelor furnizate de ANAF și monitorizate de Oficiu, procentul de recuperare efectivă a sumelor de bani provenind din activitatea de punere în executare a ordinelor de confiscare emise de instanțele de judecată a înregistrat o scădere accentuată în ultimii ani.

Astfel, potrivit unei statistici a Oficiului, în 2013, valoarea bunurilor sechestrate a depășit 434 milioane euro, dar cea a bunurilor efectiv confiscate conform notificărilor ANAF a fost de doar 7,6 milioane de euro.

La sfârșitul anului trecut, consilierul procurorului-șef al DNA Marius Bulancea a declarat că procurorii anticorupție au pus sechestru, în 2014, asupra unor bunuri ce valorează 150 milioane euro, dar că acestea vor ajunge efectiv în patrimoniul statului abia peste patru-cinci ani, după ce vor fi date sentințe definitive în dosarele în care s-au dispus măsurile asigurătorii.

El a arătat că, imediat după ce aceste sentințe rămân definitive, ANAF este autoritatea care trebuie să se ocupe de valorificarea bunurilor sechestrate.

La finele lunii februarie, la bilanțul Direcției Naționale Anticorupție, în prezența președintelui Klaus Iohannis și a premierului Victor Ponta, șeful DNA, Codruța Kovesi, a arătat că hotărârile judecătorești definitive în cauzele DNA au inclus confiscarea a peste 310 milioane de euro, sumă care, dacă ar fi fost executată și recuperată, ar fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plătește tuturor medicilor într-un an.

“Sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat. Hotărârile judecătorești rămase definitive în cauzele DNA în 2014 au inclus confiscarea și recuperarea de produse infacționale în sumă de peste 310 milioane euro, de trei ori mai mult decât în anul 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar fi putut asigurat fondul de slaraii pe care statul îl plătește tuturor medicilor din România într-un an de zile. Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri”, a spus atunci procurorul șef al DNA.

Ulterior, premierul Victor Ponta a apreciat însă că ideea conform căreia ANAF nu este performantă în recuperarea prejudiciilor, invocată la ultimul bilanț al DNA, a fost “o mică păcăleală”, el arătând că este nevoie de hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

“Critica nu e la ANAF. Dacă ne dă instanța hotărâri definitive și irevocabile și nu se spune că sechestrul e o mașină care, în loc să valoreze 100.000 euro, valorează 5.000 euro, sigur că noi recuperăm”, a spus Ponta.

În replică, Direcția Națională Anticorupție a transmis că premierul creează o “confuzie gravă” prin faptul că pune la îndoială datele referitoare la recuperarea prejudiciilor, prezentate de DNA la bilanț, Victor Ponta încercând astfel să justifice gradul scăzut de recuperare a produselor infracționale de către ANAF.

“În încercarea de a justifica gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor, de către ANAF (instituție aflată în subordinea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor) premierul Victor Ponta afirmă că “e așa, o mică păcăleală” faptul că ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală – n.red.) nu ar recupera decât 10% din prejudiciile constatate în dosarele penale, pretinzând că, în realitate, nu ar exista hotărâri judecătorești care să impună această recuperare, ci doar sechestre ce nu ar putea să angajeze ANAF în recuperarea prejudiciilor”, transmitea DNA.

Direcția Națională Anticorupție mai preciza că aceste hotărâri judecătorești sunt executorii, iar instituția abilitată să le pună în aplicare, în sensul recuperării efective prejudiciilor, este ANAF.

Și ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, afirma că problema recuperării prejudiciilor este la ANAF, de aceea trebuie înființată o agenție specializată de recuperare.

La rândul său, ANAF argumenta, într-un document prezentat premierului Ponta, că lipsa unei baze de date naționale cu deciziile instanțelor, dosare cu autori necunoscuți și “firme fantomă”, absența cumpărătorilor la licitațiile cu bunuri confiscate și persoanele fără venit din închisoare sunt câteva dintre cauzele pentru care recuperare prejudiciilor este scăzută.