Programele naționale de sănătate, doar pe hârtie. România este pe ultimul loc la screeningul pentru cancerul de sân, deși aceasta este principala cauză de mortalitate pe afecțiuni oncologice la femei: „Avem un singur medic care are programul plin până la finalul anului“, răspunsul unui spital de stat

♦ Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer: „Situația este critică, numărul bolnavilor crește dar nu avem niciun program de screening iar planul național de combatere a cancerului a rămas doar pe hârtie. Doar cine are bani își face investigații“ ♦ România înregistrează rate ale mortalității prin cancer cu 48% mai mari decât media UE, potrivit Globocan 2022.

Prevenția pe boli oncologice a devenit doar un „buzzword“, un cuvânt  pe care îl folosesc toți cei care se perindă pe la conducerea Ministerului Sănătății și a Casei Naționale de Sănătate când vine vorba de sănătatea publică, însă la nivel practic nu se vede nicio îmbunătățire pe teren pentru  facilitarea accesului pacienților la investigații de screening în baza biletului de trimitere. Din contră, un pacient cu greu găsește în baza biletului de trimitere un loc la o ecografie sau o mamografie, o investigație de bază în screeningul de cancer mamar.

Planul național de combatere și control al cancerului (PNCC), ce prevede acces la screening, dar și la tratamente eficiente, care trebuia să fie implementat încă de anul trecut, rămâne în prezent doar la nivelul de hârtie, la  fel ca alte programe naționale.

Realitatea din teren arată că doar pe cancerul de sân, ce reprezintă principala cauză de mortalitate în rândul femeilor pe afecțiuni oncologice, România este pe ultimul loc în UE  la screeningul prin mamografie, o  investigație de bază.

Prețul unei mamografii bilaterale începe de la 440 de lei în clinicile private și ajunge la 890 de lei (mamografie cu tomosinteză), în timp ce prețul  unei ecografii bilaterele de sâni începe de la 440 de lei.

La stat este imposibil de găsit un loc pentru o mamo­grafie cu bilet de tri­mi­tere, la Institutul Clinic Fundeni „avem un singur me­dic care are pro­gra­mări până la finalul anului“,  iar la spitalul de ob­stretică- ginecologie Filantropia din București nu răs­punde nimeni la numărul pentru programări. Online, pe site-ul spitalului, apare că nu este niciun loc disponibil la niciunul din medicii afișați pe site luna aceasta. Pe de altă parte, la Institutul Oncologic se poate face mamografie doar după con­sultația la un medic specialist din cadrul insti­tu­tului. „Doar la recomandarea unui medic din ca­drul Institutului nostru se poate face mamo­grafie“.

Recent, medicul ginecolog Ioan Stoian, fondatorul Royal Hospital din Capitală, specializat în servicii de obstretică-ginecologie, declara pentru ZF că programele naționale de sănătate sunt doar pe hârtie, fără a evea efect pe teren, și că bugetele din sănătate ar trebui să fie transparente, să existe un control pe fiecare leu cheltuit pentru a se vedea un efect în ceea ce privește sănătatea publică. De altfel, atât bugetul Ministerului Sănătății cât și cel al Casei de Sănătate au crescut în fiecare an.

În ultimii 25 de ani, suma care a intrat la bugetul CNAS din contribuțiile sociale de sănătate ale asiguraților a crescut de 30 de ori, de la 1,8 miliarde de lei la 54 miliarde de lei anul acesta, arată datele publice.

Oficialii Ministerului Sănătății nu au transmis câte mamografii sau ecografii de sân s-au efectuat anul trecut și nici oficialii CNAS nu au răspuns la întrebarea câte mamografii sau ecografii de sân au decontat anul trecut.

Mai mult, un studiu realizat anul trecut de spitalul de oncologie Medisprof din Cluj Napova arătă că românii nu merg la controale preventive din cauza costurilor pe care le implică investigațiile.

„Programele naționale sunt doar pe hârtie iar planul național de combatere a cancerului nu s-a implementat la jumătatea anului trecut așa cum era prevăzut, rămâne doar o hârtie, pentru că s-a abrogat articolul care îi obliga să scrie normele de implementare. Situația este critică, suntem pe primul loc la mortalitatea prin cancere. Doar cine are bani își face screening“,  a spus Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

Ultimele date arătau că doar 3,4% dintre femei (cu vârsta între 25 și 64 de ani) au beneficiat de screening în cadrul programului național în 2020, potrivit informațiilor de Statistică. Date pe anii 2021, 2022 sau 2023 nu există.

România este pe ultimul loc în UE în ceea ce privește realizarea de acțiuni de prevenire a cancerului de  sân prin mamografie și pe col uterin, potrivit Eurostat.

Numărul de cazuri noi de cancer a fost cu 21% mai mare în 2023 comparativ cu anul anterior conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică, citate de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.

Totodată, numărul persoanelor cu cancer din România, aflate în evidența medicilor a depășit 550.000 de persoane. Cele mai frecvente tipuri de cancer diagnosticate la femei sunt  cancerul de sân și cancerul colorectal.

În fiecare an, în România, avem peste 20.000 de decese evitabile din patologia oncologică, iar totalul deceselor este cu 48% mai mare decât media europeană, conform Globocan (Global Cancer Observatory) 2022.