Profitul, văzut prin fereastra mansardei

„Și anul acesta așteptăm o creștere a cifrei de afaceri de 10%, ne bucură o astfel de evoluție în condițiile actuale ale pieței”, descrie Noemi Ritea, directorul general al companiei Velux România, așteptările referitoare la vânzările companiei în 2017. Compania pe care o reprezintă, parte a grupului danez Velux, axat pe vânzarea de ferestre de mansardă, precum și de alte soluții soluții pentru acoperișuri, este prezentă pe piața locală de două decenii. Dacă la nivel global compania a bifat anul trecut venituri de de 2,4 miliarde de euro și un profit net de 350 de milioane, pe piața locală compania a înregistrat anul trecut o creștere de 11% a cifrei de afaceri, până la aproximativ 5 milioane de euro; profitabilitatea se situează la circa 5%. Noemi Ritea conduce businessul Velux în România de aproximativ cinci ani; totuși, se află la primele ei apariții în presă și spune că până acum compania nu și-a făcut publice rezultatele financiare.

De profesie economist, Noemi Ritea s-a angajat în companie în 2002. Originară din Târgu-Mureș, s-a mutat la Brașov după obținerea postului de director de zonă al Velux pentru care candidase. „Am văzut anunțul în ziar; am aplicat, mi s-a părut un brand frumos, mi s-a părut interesant să lucrez cu oameni din domeniul acesta, care au studii de specialitate, cu arhitecți; am trecut printr-o serie de interviuri și într-un final am fost selectată.”  Domeniul în care a ales să își dezvolte cariera este unul atipic pentru o femeie, lucru remarcat și de colegii din Danemarca, atunci când a obținut primul post în companie. „În prima zi în care am mers pe teren, am fost singură, a doua zi a insistat șeful meu să vină cu mine să vadă cum mă primesc distribuitorii. Se pare că dacă îți faci treaba cu seriozitate, dacă ești consecvent și știi mai multe informații decât ei, te apreciază, iar după aceea nu mai ai nicio problemă legată de percepție.” Doi ani mai târziu a devenit director regional pentru partea de vest a țării; apoi a acoperit și partea de est, iar după 10 ani a primit oferta de a conduce compania. În prezent, în birourile din Brașov ale acesteia lucrează 33 de angajați, iar în contextul creșterilor pe care le anticipează, Ritea spune că vor continua recrutările.

De altfel, principala dificultate identificată de directorul general al Velux în domeniul în care activează se leagă de recrutarea noilor angajați. „În ziua de azi este din ce în ce mai greu să găsești angajați pregătiți; angajații pregătiți au tendința de a pleca tot mai mult în alte țări. I-aș invita pe tinerii din România să rămână în țară, să se specializeze, pentru că și aici sunt oportunități.” Oferă propriul să exemplu: „Am început de jos, am muncit cu seriozitate și am reușit să ajung în vârf, chiar mă simt confortabil aici, îmi place foarte mult că locuiesc în România și aș vrea să fac foarte multe pentru țara mea”. Spune că oportunitățile de dezvoltare în companie nu sunt de neglijat. Spre exemplu, doi dintre directorii regionali ai companiei au fost promovați anul acesta pentru acoperirea zonelor nord și sud, după ce anterior au lucrat tot ca directori de zonă. „Ar fi binevenită o școală profesională în domeniu – chiar m-aș bucura dacă ar avea cineva un plan de genul acesta. Noi suntem pregătiți să oferim din experiența noastră pentru stabilirea unei programe adecvate; suntem interesați de un astfel de proiect și pe viitor ne dorim să dezvoltăm o strategie în acest sens.”

În ceea ce privește rezultatele recente, deși compania și-a reluat creșterea, Ritea spune, fără să ofere prea multe detalii referitoare la valoarea businessului din 2008, că acestea sunt încă departe de cele înregistrate în perioada boomului imobiliar. La fel ca majoritatea afacerilor în domeniu, și Velux a suferit consecințele de după boom: dacă până în 2009 compania înregistra creșteri anuale de peste 50% și au ajuns chiar și la 75%, criza a lovit puternic în afacerea danezilor. „A trebuit să renunțăm la câțiva colegi pentru binele și viitorul companiei. A fost un moment greu pentru toți cei din companie”, spune Ritea, fără să ofere detalii referitoare la numărul de angajați afectați de restructurare. Se declară optimistă și vede și aspectele pozitive aduse de criză. „Datorită crizei am văzut că oamenii au devenit mult mai atenți. Înainte să investească, se gândesc poate de două ori înainte și nu mai iau așa de ușor credite; de asemenea, au învățat că lucrurile ieftine nu sunt poate cele mai bune pe termen lung. Cererea pentru produse de calitate a crescut: dacă ne uităm la structura vânzărilor noastre, față de 2009, când aproape 60% erau produse din gama standard, acum am văzut că tot mai multe vin din gama standard plus”, explică Ritea, care crede că anul acesta cererea pentru produsele mai scumpe va fi și mai mare decât îm 2016.

Prețul pentru produsele lor pornesc de la 750 de lei și ajung la peste 4.500 de lei; media prețurilor se situează la 1.500 de lei. „Noutățile pe care le-am adus vor genera și acestea creșteri în România în 2017”, spune Ritea, referindu-se printre altele la o ferestră de mansardă termoizolantă lansată recent, cu trei foi de sticlă, care este, potrivit reprezentanților companiei, cel mai eficient energetic produs pe acest segment. O astfel de mișcare reprezintă răspunsul grupului la așteptările tot mai mari ale clienților în ceea ce privește eficiența energetică și la reglementările europene care introduc cerințe mai stricte pentru ferestre începând cu 2021.

„Simțim efervescența din piață, vedem că apar tot mai multe proiecte, în special în domeniul renovării; renovările sunt importante pentru companie și vom investi în continuare în această direcție. Când ne uităm în jurul nostru, vedem foarte multe clădiri minunate și frumoase dar care trebuie renovate, și nu doar o renovare simplă, dar și una eficientă energetic”, descrie directorul general al Velux tendințele observate în prezent pe nișa pe care activează.

Compania își vinde produsele pe piața locală printr-o rețea variată de distribuitori, în cadrul căreia sunt incluse și rețelele de bricolaj, dar și vânzătorii de materiale de construcții, depozitele, precum și vânzătorii de acoperișuri, cei care oferă soluții specializate. Rețeaua de distribuitori autorizați a companiei se consultă cu contractori de a căror formare se ocupă angajații Velux, astfel încât proiectele să nu fie deteriorate din cauza unui montaj necorespunzător. La nivel global, compania este răspândită și prin 17 unități de producție, cea mai apropiată aflându-se în Ungaria. Noemi Ritea spune că până acum nu au existat discuții legate de investiția companiei daneze într-o fabrică în România, însă, potrivit ei, un astfel de plan nu este exclus. „Nu există un astfel de plan, cel puțin pentru acest an. Nu pot să spun ce se va întâmpla în viitor: oportunitățile apar încontinuu, deocamdată nu există discuții la nivel de grup referitoare la o astfel de dezvoltare.”

„Sunt optimist în ceea ce privește piața din România; din punct de vedere microeconomic, au fost câțiva ani buni în România. În 2016 a fost cea mai mare creștere economică (din Europa), am avut și noi un an bun în sectorul construcțiilor, acesta fiind unul dintre motivele pentru care lansăm aceste noi produse în România”, explică perspectiva grupului danez și Marko Sladoje, commercial manager region Europe 27 în cadrul Velux. Chiar dacă tonul său este optimist, spune că nu au rămas neobservate nici tensiunile politice: „Urmărim știrile, am văzut că erau câteva probleme politice la începutul anului; dar se pare că acestea s-au calmat, am vorbit cu colegii și cu partenerii de business de aici, toată lumea a spus că mediul este stabil. Așteptăm doar vremea bună, iar sectorul construcțiilor va decola din nou”.

Chiar dacă rezultatele obținute în România sunt bune, acestea nu sunt la potențialul pieței, iar vânzările sunt mai mici decât în Ungaria, spre exemplu, unde deși piața este mai mică din punct de vedere al numărului de locuitori, vânzările sunt cu circa 30% mai mari. „Este un rezultat solid, dar când te uiți la numărul de locuitori ai țării, potențialul este mai mare; businessul de aici este puțin în urma Ungariei.” Totuși, în Ungaria, compania are o istorie cu 10 ani mai îndelungată decât cea din România, iar acolo a investit și într-o unitate de producție. În gestiunea lui Sladoje se află și afacerea din Polonia, despre care spune că „este o piață mare, dar și una foarte competitivă, așa că nu știu exact cifrele; în termeni de unități este o piață mare, dar în termeni de profitabilitate este peste România, dar nu cu mult mai mare”.

România depășește însă piețe din Bulgaria, Serbia, precum și Bosnia. „România este undeva la mijloc din punctul de vedere al dezvoltării businessului. Nu este rău deloc, dar ar putea fi mult mai bine.” Sladoje spune că vizitează deseori România, însă de cele mai multe ori ajunge la Brașov, unde se află sediul companiei; cu prilejul evenimentului de presă organizat recent a vizitat și Bucureștiul pentru prima dată. „Am fost plăcut surprins de cum arată orașul, de cât de verde este, de câte dezvoltări se fac, clădiri și dezvoltări de birouri. Am călătorit mult în regiune, am petrecut mult timp în Balcani – în Polonia, Cehia, Bulgaria, țările baltice, dar sunt surprins plăcut de România. Îmi place să văd că în România pare să existe o planificare legată de cum se dezvoltă orașul; în câteva dintre capitalele celorlalte orașe din regiune am întâlnit o dezvoltare haotică.”

Potrivit lui Sladoje, prioritățile pentru perioada următoare ale grupului Velux în România se referă la creșterea relevanței categoriei ferestrelor de mansardă: „Conceptul de folosire a podului, cel al ferestrelor de acoperiș nu sunt în continuare foarte cunoscute aici, aceasta este prima direcție în care am vrea să ne construim strategia: poți să ai multe case de familie, cât și multe clădiri în oraș pentru care podul ar putea fi folosit, renovat. Totodată astfel de proiecte ar putea fi mai des incluse în termeni de construcții noi”. Potrivit lui, frica românilor de a „locui în pod” se leagă de experiențele neplăcute avute în trecut. „Le este frică poate că vor exista scurgeri din acoperiș; apoi, poate sunt obișnuiți să facă lucrurile într-un anume mod. Este dificil să schimbi aceste obiceiuri, durează puțin mai mult să schimbi percepția publicului larg.”

Noemi Ritea spune că nu există informații oficiale referitoare la valoarea pieței acoperișurilor de mansarde, însă în contextul în care Velux, liderul acestei piețe, deține mai mult de jumătate din aceasta, un calcul indică o dimensiune de mai puțin de 10 milioane de euro.

Grupul Velux este deținut de VKR Holding A/S, o companie cu răspundere limitată, deținută în exclusivitate de fundații și familie. Grupul are 40 de companii de vânzări în întreaga lume, 17 unități de producție în nouă țări, 9.500 de angajați la nivel global, iar în 2016 a bifat venituri de 2,4 miliarde de euro și un profit net de 350 de milioane. Compania a ajuns la aceste rezultate în 75 de ani: a fost fondată în 1941 de antreprenorul și inventatorul Villum Kann Rasmussen, care și-a propus să transforme podurile întunecate în spații de locuit, în care să pătrundă lumina și aerul proaspăt. A obținut primul patent pentru prima fereastră de acoperiș în 1942; numele a fost derivat din beneficiile pe care și-a dorit ca produsul să le aducă: VE (ventilation) și LUX (lumină în limba latină). În câteva decenii, brandul s-a extins în 40 de țări din Europa și America. Compania a intrat pe piața locală în urmă cu două decenii, în Brașov, oraș în care se află birourile companiei și în prezent.