Home Servicii financiare Profil de investitor: Adrenalină în ring...
Servicii financiare

Profil de investitor: Adrenalină în ringul bursier

Investitori mici și mari, profesioniști și debutanți deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiții și lecții învățate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toți” și a mări rândurile investitorilor…

Profil de investitor: Adrenalină în ringul bursier
Profil de investitor: Adrenalină în ringul bursier · Foto: Business Magazin

Investitori mici și mari, profesioniști și debutanți deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiții și lecții învățate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toți” și a mări rândurile investitorilor din piața locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

Dacia Pitești, Romarta, Tractorul Brașov, ARO Câmpulung, Romcim, Rompetrol, Azomureș, Semănătoarea – cred că putem găsi cu ușurință o mână de investitori care au citit sau au auzit vreodată despre aceste companii, însă nu mulți pot spune că au fost acționari atunci când se tranzacționau la Bursa de la București. Cei mai mulți nici nu știu că au fost listate. Broker la origine și încă unul dintre cei mai vechi din piață, Mihai Chișu își aduce aminte cum își rula banii câștigați în facultate pe astfel de emitenți și cum s-a schimbat activitatea lui de investitor în ultimii aproape 30 de ani.

„Mi-am început cariera profesională în domeniul piețelor de capital încă din facultate, în anul 1996. Mi-a fost foarte la îndemână să investesc, cu toate că am început ceva mai târziu să și acumulez în adevăratul sens al cuvântului, anume când piața noastră de capital a căpătat mai multă consistență. În primii ani am fost mai degrabă un speculator al vremurilor și oportunităților oferite de o piață în formare”, povestește Mihai Chișu, 47 de ani, unul dintre brokerii de la începuturile bursei românești și astăzi investitor.

Cu toate că au trecut foarte mulți ani, Mihai își amintește de tranzacții efectuate cu acțiuni ale companiilor acelor vremuri – Dacia Pitești, Romarta, Roman Brașov, Tractorul Brașov, ARO Câmpulung, Romcim, Romcif, Petrobrazi, Rompetrol, Petrotel, Competrol, Șantierul Naval Brăila, Rafinăria Dărmănești, Azomureș sau Semănătoarea. Aproape toate au avut un traseu nefavorabil.

„Din nefericire multe din ele au părăsit ringul bursier sau au dispărut cu totul”, spune investitorul. „Sumele pe care le plasam erau în linie cu veniturile mele din studenție. Îmi aduc aminte că făceam multe tranzacții, multe intra-day-uri și rulam în general foarte mult acei bani, căutând să plasez în companiile care erau preluate sau se aflau în curs de preluare.”

Pentru că la început Mihai era un speculator înverșunat și plasa totul pe maximum una-două poziții, a fost adesea în ipostaza de a pierde totul dacă nu ar fi ales să marcheze deprecieri de 25%-30% la nivel de portofoliu. Anul 2008 a fost poate cel mai bun exemplu pentru cei care au ales să lichideze chiar și acțiuni în minus. Ce a urmat a fost devastator.

„Am marcat pierderi nu o dată, ci de nenumărate ori. De fiecare dată am ales să pierd inspirat, spun acum retrospectiv privind. După ani de experiență am înțeles că lecția de maturitate în bursă este dată de capacitatea de a face uneori pierderea o opțiune viabilă”, spune acesta.

Mihai se bucură că în vremea de acum tot ce ai nevoie pentru ca întreg universul bursier să ți se deschidă este un telefon. Sistemele sunt în permanentă îmbunătățire și piața este mai dezvoltată. El speră ca mult dorita Contraparte Centrală să aducă schimbări substanțiale în termeni de acces și instrumente financiare noi. Cum era tranzacționarea în anii 2000?

„Era amuzat să cumperi acțiuni. Îmi aduc aminte cum cumpăram ziarul de azi în care vedeam cotațiile de ieri și plasam ordine de cumpărare sau de vânzare pentru ziua de mâine. Normal că acum mi se pare că suntem la ani-lumină, totul este banal de simplu pentru investitorul obișnuit”, consideră el.

Mihai Chișu, 47 de ani

PROFESIE: economist, broker la origine

OCUPAȚIE: CEO al eVOTE, membru al CA al CreditAmanet și investitor

INVESTEȘTE: pe termen mediu-lung

Mihai Chișu avut o activitate intensă pe piața de capital de-a lungul carierei, fiind de la administrator în cadrul unor societăți listate și nelistate la moderator de emisiune de profil. Cel mai lung traseu a fost însă cel al brokerajului, urmând în trei decenii diverse cursuri de investiții bursiere, tehnici de tranzacționare, consultanță în investiții financiare, vânzări și brokeraj.

„Mie ringul bursier mi-a oferit permanent adrenalină și m-a ambiționat capacitându-mi total interesul de a fi prezent. Pot afirma, paradoxal, că m-am simțiț cel mai sigur în mijlocul piețelor de capital”, descrie investitorul relația lui cu bursa.

Lui Mihai i-au plăcut științele exacte încă din copilărie. În anii ’90 finaliza studiile la Colegiului Național „Mihai Viteazul” din București, cu specializarea matematică-fizică. Mai apoi, s-a licențiat în științe economice la Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori (FABBV) din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), perioadă în care a și început să investească, dar și să lucreze.

De asemenea, are un master în comunicare managerială și resurse umane la Facultatea de Comunicare și Relații Publice „David Ogilvy” din cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA) și este doctorand în finanțe comportamentale, titlu pe care l-a obținut chiar în 2020 la ASE. Lucrarea de doctorat este disponibilă și online.

Câștigător al concursului Brokerul anului 2007, singurul organizat vreodată în România, Mihai Chișu a avut chiar și o emisiune la The Money Channel (Brokerul Zilei) în fiecare joi și o rubrică la Wall Street (Live Wall Street) unde discuta cu cititorii despre piața de capital.

El și-a început cariera de broker în 1996, la firma de brokeraj Gelsor, iar în perioada 2001-2003 a fost președintele consiliului de administrație al Gelsor AM. Ulterior a lucrat ca broker la European Securities (2004-2005), s-a mutat la Alpha Finance (2005-2007) și apoi la Egnatia Securities (2007).

„Aș vrea să văd listate cele mai mari companii românești. Este o chestiune de prestanță înainte de toate. Intri în acea categorie selectă care îți dă cele mai înalte atribute de transparență și guvernanță incontestabile. Altfel ești doar mare.” 

Din 2008 și până în 2013 a fost broker la IFB Finwest, intermediar de top 10 la bursa românească, iar în perioada 2013-2016 a lucrat la Swiss Capital, cel mai activ broker de la BVB în termeni de valoare tranzacționată, activând pe segmentele de vânzări și tranzacționare.

M-am gândit un timp dacă să trec prin aproape întreaga lui formare și experiență din CV, știind că nu este o listă scurtă, dar cum prezenta serie de articole se numește Profil de investitor, nu puteam să nu-i fac și portretul profesional. În plus, paragrafele de mai sus subliniază poate mai bine decât orice o convingere care nu-i aparține doar lui.

„Investesc în prezent deoarece am înțeles, atât din proprie experiență, cât și din studiul unei vaste resurse economice, că investiția la bursă este și rămâne cea mai eficientă și simplă formă de a reuși să atingi statutul unui vieți financiare fără griji”, este de părere el.

După o experiență de peste 20 de ani în brokeraj, Mihai a ales să facă în continuare ce știe mai bine, dar pe cont propriu. A devenit investitor cu normă întreagă și a continuat să facă parte din proiecte legate de piața de capital. Unul dintre cele mai recente este startupul local eVOTE, o platformă prin care investitorii dintr-o companie pot vota remote în adunările generale ale acționarilor.

„Am participat la marile adunări ale acționarilor și am constatat că lucrurile nu evoluau, în sensul că tehnologia, pe care cu toții o avem prezentă în aproape orice facem, nu era prezentă în acest act suprem din viața unei companii, anume forumul suprem decizional al companiilor listate. Lucrurile se desfășurau destul de arhaic, cu pix și hârtie, buletine de vot printate care se depuneau în urne și apoi erau numărate manual, un proces anevoios care putea să creeze erori”, spunea investitorul într-o emisiune ZF Live din vara anului 2019.

Ideea dezvoltării eVOTE a apărut în 2018 și a venit de la partenerul său Bogdan Iliescu. Împreună cu celălalt partener, Ionuț Albu, care are firma de IT Art Games, cei trei au lansat aplicația în prima parte a anului 2020. Treptat, eVOTE a câștigat tot mai mulți clienți, având în prezent în portofoliu 27 de companii listate la Bursa de la București, atât pe piața principală, cât și pe cea secundară.

Fondatorii eVOTE vor să ducă businessul și în afara granițelor, primele piețe vizate pentru extindere fiind Ungaria, Cehia și Polonia, țări unde numărul companiilor listate la bursă este mult mai mare decât în România.

Așadar, la lista activităților pe care Mihai le-a întreprins de-a lungul timpului, putem să adăugăm azi și antreprenoriatul. În orice caz, a găsit modalitatea prin care activitatea de investiții să rămână un full-time job.

„De ceva timp am abordat o strategie de investiții care îmi solicită mai puțin implicarea. Există numeroase studii documentate științifice care te ajută să iei o astfel de decizie, spre exemplu myopic loss aversion. Am găsit astfel acel echilibru încât să mă implic și în alte proiecte, dar piața de capital să rămână o preocupare importantă”, explică el.

Primul milion

„Timpul este cel mai bun aliat în investiții, astfel că ar trebui să începi să investești de când te naști. Încep să o facă părinții pentru tine, apoi tu continui. La modul simplist, gradual, sistematic. Asta înseamnă educație financiară aplicată. M-aș bucura tare mult ca această generație să înțeleagă că este ușor. Nu îți trebuie cunoștințe profunde și poți strânge o mică avere în timp”, este credința lui Mihai Chișu.

El spune că cei care se gândesc să înceapă să investească ar trebui să facă pasul cât mai repede, cu strategii care se potrivesc planurilor lor. Dacă nu au un plan conturat, pot fi consiliați de orice broker în acest sens. În ceea ce-l privește, prezența în piață atâta timp  l-a călit și în fața crizelor. Doar atunci alege să vândă tot și să aștepte să se liniștească apele. Dacă însă se întâmplă să rămână prins în vreo companie pe o scădere importantă, devine cumpărător al ei privind strict la fundamente.

„Când simt o criză, vând tot. Simplu, fără păreri de rău. Când piețele se reașază reintru pe companiile în care eram investit. Oportunitățile sunt mult mai mari privind la noile prețuri. Piața revalidează valoarea după ce trece emoția momentului. Nu este ușor, nu îmi iese tot timpul cum aș vrea, dar istoric pe mine nu m-a prins nicio criză majoră cu dețineri importante”, continuă acesta.

Parcursul investițional destul de lung i-a adus lui Mihai și o valoare a portofoliului de 1 milion de euro astăzi. „Copil fiind, când am făcut primul meu milion a fost o celebrare, să faci primul milion de lei noi sau de euro este probabil o încununare”, spune el.

În 2022, investițiile lui Mihai au înregistrat un randament de aproximativ 25%, iar Simtel Team, AROBS Transilvania, Agroserv Măriuța (Lăptăria cu Caimac), TeraPlast și OMV Petrom au fost cele mai bune plasamente. Anul 2023 a pornit bine, dar în ultimele luni lucrurile trenează. Și pentru el este o perioadă de așteptare. Toată lumea așteaptă listarea Hidroelectrica.

„În general nu am multe dețineri, mă rezum la patru-cinci poziții. Caut să îmbin în construcția portofoliului meu atracția de moment cu povestea de viitor. Acum dețin Simtel, îmi place tare mult această companie ca perspectivă. Pentru atracția de moment mă axez pe OMV Petrom, este puternic subevaluată. Am dezinvestit mare parte din portofoliu pentru a avea o poziție importantă de cash pregătită pentru Hidroelectrica. Mă voi orienta apoi în funcție de rezultatele ofertei. Este un moment de răscruce în piața românească. Poate lumea nu înțelege, dar listarea Hidroelectrica va schimba definitiv piața locală, în sensul bun”, adaugă investitorul.

Fostul broker a participat la multe plasamente private de acțiuni, mai ales în prima fază a recent descoperitei piețe AeRO. Privind în urmă, el observă că atunci s-a luat și cea mai mare bucată din profiturile pieței AeRO. „Pare simplu să zici că a fost ușor, dar a fost cu riscuri asumate mari.” Trendul listărilor a început în urmă cu trei-patru ani pentru că, spune el, anumiți investitori au avut apetit mai mare la risc, iar câteva companii inspirate de vremurile de optimism economic au ales bursa.

„Aș vrea să văd pe de o parte listate cele mai mari companii românești. Este o chestiune de prestanță înainte de toate. Intri în acea categorie selectă care îți dă cele mai înalte atribute de transparență și guvernanță incontestabile. Altfel ești doar mare. Pe de altă parte, aș vrea să văd la bursă toate acele companii medii care au confirmat și sunt în acel moment în care pentru a ajunge mari trebuie să facă pasul spre formalizare”, afirmă Mihai Chișu.

Investitorul urmărește în principal piața românească de acțiuni pentru că o înțelege cel mai bine. Investește și în alte piețe și de-a lungul anilor a tranzacționat cam toate tipurile de instrumente financiare. „Este adevărat că am și fost broker o lungă perioadă de timp, de aici acest avantaj de a cunoaște și pătrunde în marea lume a piețelor bursiere”, recunoaște Mihai.

Strategia lui este simplă – este prezent acolo unde există interes. Este investitor pe termen mediu și lung și speculează mai rar. „Nu mă îndrăgostesc de acțiuni când vremurile sunt potrivnice. Le iubesc doar când cresc”, spune el amuzat.

Când vine vorba de o acțiune, ca investitor pe termen mediu-lung, Mihai se uită în primul rând la fundamentele acesteia și la perspectivele industriei. Caută în esență beneficiu și siguranță, dar în egală măsură se uită și la lichiditatea respectivei acțiuni. Îi plac acțiunile care dau dividend, companiile mari și foarte mari. Investește de asemenea în companii tinere, de creștere, la care se uită foarte atent la echipă.

„Evit în general să investesc în companiile nelichide, neserioase, netrasparente. Indiferent de potențialul beneficiu sau de promisiunile viitoare, stau deoparte. Este o lecție pe care am învățat-o scump, am marcat pierderi nepermis de mari din cauza acestor tentații când eram un investitor mai tânăr. Punctual, acum nu aș investi în companii care sunt prea îndatorate. Presiunea dobânzilor în creștere și economia în depresie le erodează trezoreria pe termen mediu”, mai spune el.

Cei care investesc pe piața de capital rămân cu multe lecții care sunt de folos poate și în afara sferei investiționale. Dacă în urmă cu 20-30 de ani lecțiile de ieri erau baza deciziilor de mâine, în 2023 investitorii nu mai sunt constrânși să învețe pe propria piele, existând o multitudine de surse de informare și educare și comunități în care-și pot împărtăși experiențele. Spun asta, dar știm că până nu dăm cu capul de pragul de sus, nu îl vedem pe cel de jos. Mihai face o analogie și spune că bursa este un joc de șah.

„Uneori ataci curajos cu regina când mediul îți este favorabil, alteori sacrifici pioni ca să te repliezi rapid. Important este să nu faci invers. Și să nu pierzi regele. Orice ar fi, trebuie să rămâi în joc. Regele e cel mai important. Poziția financiară e cea mai importantă. Nu o risca pe toată”, conchide Mihai Chișu.  

DICȚIONARUL INVESTITORULUI

Myopic loss aversion este un fenomen care apare atunci când investitorii adoptă o viziune asupra investițiilor concentrată puternică pe termen scurt, ceea ce îi determină să reacționeze prea impulsiv la pierderile reale sau potențiale, lucru care poate fi în detrimentul beneficiilor pe termen lung. Myopic loss aversion rezultă în faptul că investitorii iau în considerare investiții specifice (de exemplu, o acțiune individuală sau o tranzacție), fără a lua în considerare imaginea de ansamblu (de exemplu, un portofoliu ca întreg sau o secvență de tranzacții în timp). Comportamentul miop implică atât costuri financiare, cât și psihologice. De exemplu, o persoană poate deveni prea anxioasă și distrasă prin evaluarea constantă a performanțelor pieței pe termen scurt sau un investitor deliberat și atent poate fi stimulat să abandoneze planul de investiții existent, orientat pe termen lung. Aversiunea față de pierderi (loss aversion) în finanțele comportamentale se referă la fenomenul în care o pierdere este percepută de către indivizi ca fiind mai gravă din punct de vedere psihologic sau emoțional decât un câștig echivalent. Unele studii psihologice arată că durerea de a pierde este psihologic de circa două ori mai puternică decât bucuria de a câștiga.

ÎN CE MAI INVESTIM

Inginerie și tehnologie

Simtel Team este o companie românească de inginerie și tehnologie și lider național în domeniul construirii de centrale electrice fotovoltaice pe acoperișurile clădirilor, fondată în 2010 de Iulian Nedea, Sergiu Bazarciuc și Radu Vilău, foști colegi de facultate.

Simtel Team intrat la tranzacționare pe piața AeRO a Bursei de Valori București la începutul lunii iulie 2021, sub simbolul bursier SMTL, după ce anterior a atras 13,7 mil. lei de investitori într-un plasament privat în schimbul a 15% din acțiuni. În prima ședință de tranzacționare, acțiunile s-au apreciat cu 83%, la o capitalizare de 168 mil. lei.

Spre comparație, investitorii evaluează astăzi Simtel la Bursa de la București la 245 mil. lei, ceea ce presupune un randament de circa 166% față de capitalizarea estimată în prospectul de listare (92 mil. lei). Numai de la începutul acestui an acțiunile SMTL înregistrează o creștere de 24,8%, pe fondul unor tranzacții de 9,6 mil. lei, arată datele BVB.

Avansul acțiunilor a venit în principal pe fondul rezultatelor financiare consolidate raportate la nivelul anului 2022, dar și în primele luni din 2023. Dacă anul trecut compania a anunțat un profit net de 12 mil. lei, dublu față de anul anterior și afaceri de 137 mil. lei, cu 134% mai mari, Simtel a realizat în T1/2023 un profit net de 2,9 mil. lei, de peste 15 ori mai mare față de rezultatul net din T1/2022, la afaceri de 66 mil. lei, plus 579%.

Pentru întreg anul 2023, jucătorul din energie vizează o cifră de afaceri consolidată de 296,1 mil. lei, EBITDA de 31,5 mil. lei și un profit net de 25,6 mil. lei. Rezultatele vor fi generate de Simtel Team și Simtel Solar, precum și de ANT Power Energy și Agora Robotics, companii în care Simtel deține 51%.

În ceea ce privește construcția de centrale electrice fotovoltaice, Simtel estimează că anul acesta va pune în funcțiune o putere instalată de circa 80 MWp, comparativ cu 45 MWp instalați în 2022. De asemenea, conducerea are în vedere creșterea numărului de proiecte și în Republica Moldova, unde a deschis o filială la finalul anului trecut, dar și investiția în alte proiecte verzi.

Grupul de companii este controlat în proporții aproape egale de peste 23% de fondatorii Iulian Nedea, Sergiu Bazarciuc și Radu Vilău, în timp ce 21% sunt alți investitori persoane fizice, iar 8,9% sunt investitori persoane juridice. Din acționariatul Simtel fac parte și angajați ai companiei (2%) sau Pavăl Holding (5%), vehiculul de investiții al fraților Pavăl de la Dedeman.

În aprilie, Simtel a anunțat numirea de către acționari a unui consiliu de administrație format din cinci membri – cei trei fondatori, Adrian Netea, profesionist în investiții și Mihai Tudor, un executiv cu experiență în motivarea și creșterea echipelor companiilor – în vederea transferului acțiunilor pe piața principală a Bursei de la București.

„Solicitările pentru soluțiile de energie regenerabilă furnizate de Simtel continuă să fie la un nivel ridicat și anul acesta, în prezent derulând proiecte inclusiv în afara României, în țări precum Cehia și Austria. În plus, suntem implicați într-o serie de licitații alături de mai multe companii din străinătate.”

Iulian Nedea, cofondator, CEO și președinte CA al Simtel Team

! Acesta este un material informativ și nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiție. Performanțele anterioare nu reprezintă o garanție a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună