Profesorii i-au blocat ChatGPT-ul ca să nu mai copieze temele. Decizia lor a avut însă un efect total neașteptat

La Thomas Jefferson High School for Science and Technology, un liceu exclusivist de lângă Washington D.C., rețeaua WiFi blochează complet accesul la ChatGPT, Claude și alte instrumente similare de inteligență artificială. Navya Tuteja, elevă în ultimul an, a trăit ani de zile cu această restricție la ore. Dincolo de porțile școlii, însă, interdicția nu mai avea nicio putere, ceea ce i-a dat elevei o idee de business. Astfel, acum două luni, profitând de accesul nelimitat la instrumentele AI ea a lansat Raaha, o platformă gratuită prin care candidații neurodivergenți pot evalua în ce măsură un anunț de angajare li se potrivește, înainte să aplice. Platforma a strâns deja peste 1.000 de utilizatori și indexează 20.000 de anunțuri de angajare, scrie Fortune.

Ideea nu a pornit de la o oportunitate de piață abstractă, ci de la mama ei, care are deficiențe de auz, și de la un tipar pe care Tuteja îl tot observa în jurul persoanelor neurodivergente:

Anunțurile de angajare erau scrise aproape în întregime din perspectiva angajatorului, încărcate de cerințe și destul de tăcute în privința a ceea ce înseamnă, de fapt, o zi obișnuită de muncă.

Eleva și-a finanțat singură dezvoltarea platformei și o menține gratuită cât timp își construiește o bază de utilizatori, urmând ca banii să vină ulterior de la angajatori și organizații dispuse să plătească pentru acces sau pentru anunțuri optimizate.

Reușita ei academică iese în evidență într-o situație îngrijorătoare. Rezultatele PISA 2025 ale OCDE, publicate luna aceasta, arată scăderi record în ceea ce privește capacitatea elevilor de a citi și înțelege un text, dar și probleme în privința cunoștințelor de matematică de bază.

La nivel global, citirea și înțelegerea unui text a scăzut cu 28 de puncte față de 2015, matematica, cu 22, iar aproximativ 29% dintre adolescenții de 15 ani sunt acum considerați performeri slabi la toate materiile testate. Elevii americani de aceeași vârstă au înregistrat cele mai slabe scoruri la citire din ultimul sfert de secol.

Tuteja nu contestă legătura dintre acest declin și tehnologie, dar spune că a fost protejată structural de cel mai rău scenariu, iar protecția nu a fost alegerea ei.

„Liceul ne-a educat într-un anumit fel, fără să ne folosim de diverse scurtături, iar oricât de enervant a fost, acele reguli ne-au adus și beneficii”, a declarat eleva.

Tânăra antreprenoare nu crede că inteligența artificială generativă e, în sine, problema, deși recunoaște că o îngrijorează ideea că i-ar putea face pe oameni mai puțin capabili să gândească singuri.

„Oamenii pur și simplu nu știu cum să o folosească corect”, spune ea.

Tocmai imposibilitatea de a apela la AI în timpul orelor a obligat-o să gândească singură, exact în punctele relevante pentru examene, un obicei pe care l-a păstrat și după ore, când interdicția nu se mai aplica și avea deja o companie de construit.

Astăzi, ca președintă a clubului de inteligență artificială din liceu, aplică voluntar aceeași disciplină pe care i-o impunea cândva rețeaua școlii. Ea scris singură algoritmul din spatele Raaha și a lăsat AI-ul doar pentru părțile mecanice ale procesului, în principal pentru designul site-ului. Zi de zi, îl folosește pentru a redacta e-mailuri sau pentru a pune ordine în informații haotice, atunci când timpul e scurt. La școală, în schimb, nu recurge la el deloc.

„Încerc să învăț totul singură, mai ales la materiile la care am examene”, spune ea.

Datele la nivel național arată cât de rar e cazul ei. Un sondaj RAND arată că procentul elevilor care folosesc regulat AI pentru teme a crescut de la 48% la 62% între mai și decembrie 2025, deși două treimi dintre ei recunosc că tehnologia le afectează gândirea critică.

Un studiu publicat în Science, pe peste 95.000 de studenți, a constatat că utilizatorii zilnici de AI erau de aproape patru ori mai predispuși decât cei care îl folosesc lunar să admită că l-au folosit pentru a copia.

Tuteja a introdus cuvântul „AI” direct în numele Raaha, dar ezită atunci când e întrebată exact ce instrumente a folosit pentru a o construi.

„Oamenii vor avea o impresie diferită. Dacă le spui că ai folosit AI vor înțelege totul pe dos și vor crede că inteligența artificială a făcut toată munca grea în locul tău”, a mai declarat tânăra.

Îngrijorarea ei se reflectă perfect în cele mai recente date privind dezvăluirea folosirii AI la job.

Un studiu Atlassian din 2026, pe aproximativ 1.000 de angajați americani, arată că cei care au recunoscut că folosesc AI au fost considerați mult mai leneși decât ceilalți, chiar și atunci când munca era identică.

Un sondaj KPMG și University of Melbourne, pe peste 48.000 de oameni din 47 de țări, subliniază că 57% dintre respondenți au ascuns utilizarea AI sau au prezentat rezultate generate de AI drept muncă proprie, mai ales din teama de a părea mai puțin competenți.

„Cred că e bine să recunoști dacă îl folosești cum trebuie. Dacă ești foarte transparent în privința a pentru ce îl folosești, și de fapt nu l-ai folosit ca să-ți creezi întreaga companie, atunci nu cred că există niciun motiv de jenă.”, a mai spus ea.

Întrebată dacă și-ar dori ca AI-ul să fie mai reglementat, nu a ezitat:

„Sunt 100% de acord cu reglementarea, dar ea e nevoie de ceva serios, viabil, nu de interzicere sau legi care mai mult pot încurca oamenii”.