Profesional nu suntem mai jos ca alții, putem face față oriunde, dar nu suntem uniți și nu avem o diplomă de la Harvard

O discuție la ZF Bankers 2021 între Sergiu Oprescu, președintele executiv al Alpha Bank România, dar și directorul diviziei internaționale a grupului elen, responsabil pentru trei bănci din afara Greciei, Ștefan Nanu, director în cadrul International Investment Bank, o bancă statală cu sediul la Budapesta, România fiind printre acționari, Marius Dorner, director în Africa de Sud la Citibank și Ștefan Marcu, director regional în cadrul firmei de consultanță Kearney localizat de mai mulți ani în Varșovia.

Din punct de vedere profesional cum stau bancherii români în afară?

Toți aceștia au spus că nu sunt diferențe din punct de vedere profesional, românii sunt competitivi și muncitori la fel ca alții, pot promova și pot avea cariere internaționale. Dar, spune Ștefan Nanu, nu suntem, nu sunt uniți cei care lucrează în afară, ca alții, ca polonezii, maghiarii sau bulgarii, de exemplu. Iar acest lucru ne costă și se vede în pozițiile în care pot ajunge până la urmă românii.

El a dat-o ca exemplu pe directorul FMI, Kristalina Georgieva, un economist bulgar care a reușit să acceadă în această poziție de top la nivel mondial. Înainte să ajungă aici ea a fost și vicepreședinte al Comisiei Europene.

Nici un român nu a ajuns până acum într-o asemenea poziție la nivelul finanțelor internaționale, iar cei pe care îi avem ocupă posturi prin prisma faptului că acele poziții sunt rezervate României și trebuie ca cineva să fie nominalizat.

Dacă nu există unitate este mai greu să faci lobby, este mai greu să capeți influență, este mai greu să-și tragi conaționalii după tine.

Ștefan Nanu, fost șef al Trezoreriei Statului timp de un deceniu și fost reprezentant al României la Banca Mondială, mai spune că o diplomă de Harvard face diferența între CV-uri și la accederea într-o poziție superioară.

În ultimul deceniu, odată cu deschiderea pozițiilor internaționale, tot mai mulți români încearcă să-și facă o carieră internațională într-o lume globalizată la care au acces  din ce în ce mai mulți oameni.

Pentru a ajunge într-o poziție de top trebuie să te bați cu toată lumea.

Dacă din punct de vedere profesional un român poate să facă față, în final diferența este dată de sistemul de networking pe care și-l creează fiecare, de puterea de influență, de cunoștințele fiecăruia la nivel de top.

Pentru a ajunge să fii o marfă vandabilă pe piața externă trebuie să te remarci, să ridici mâna, să îți asumi să faci lucruri, să ieși din rând.

La un moment dat te vei remarca și vei fi remarcat, spune Sergiu Oprescu de la Alpha Bank.

România este o piață de talente dar mai mult pentru execuție, pentru muncă și poate mai puțin pentru top management, cel puțin până acum. Poate 10-20 de ani nu au fost suficienți pentru ca românii să treacă de la execuție la management, acolo unde trebuie alt gen de calități.

Poate în următoarele decenii vom învăța să ne aliem, să fim mai uniți în încercarea de a ajunge în top management la nivel internațional.

Și să nu uităm de diploma de la Harvard sau de alte diplome internaționale care fac diferența între CV-uri și între rețelele de networking.

(cristian.hostiuc@zf.ro)