Producătorii vor studiu de impact la propunerea de interzicere a fumatului în spații publice închise
Producătorii de țigarete solicită efectuarea unui studiu de impact al proiectul de amendare a legii privind combaterea efectelor fumatului, care, potrivit acestora, poate duce la pierderea a 20.000 locuri de muncă și la înjumătățirea afacerilor pentru circa 50% din unitățile care vând țigarete.
Companiile de profil au depus recent, la Camera Deputaților, un punct de vedere referitor la propunerea de interzicere totală a fumatului în spațiile publice închise și de interzicere a comercializării produselor din tutun la o distanță de mai puțin de 250 metri de spitale și unități de învățământ.
“Estimăm că, dintr-un total de 73.000 de puncte de vânzare cu amănuntul a produselor din tutun, aflate la ora actuală în România, vor fi afectate peste 46% la nivel național: 54% in mediul urban și 27% in mediul rural. Dat fiind că în București există peste 500 unități de învățământ și peste 100 unități medicale, impactul estimat este de 65% din numărul punctelor de vânzare (…)”, se arată în documentul menționat.
Potrivit sursei citate, scăderea traficului de consumatori fumători poate conduce la reducerea vânzărilor și pentru alte categorii de produse, coșul de cumpărături al unui fumător fiind cu peste 30% mai mare decât cel al unui nefumător.
“Cifra de afaceri va scădea în cuantum egal cu vânzările generate de categoria de țigarete, iar reducerea volumelor și a profitului va determina în mod direct scăderea posibilităților fiecărui comerciant de a plăti salarii sau de a menține numărul de angajați. Ca urmare, sunt anticipate efecte în lanț pentru antrepozitari, angrosiști, transportatori, fiind estimate pierderea a circa 20.000 de locuri de muncă din totalul de circa 40.000 in această ramură economică, pe lanțul de aprovizionare și distribuție”, susțin producătorii.
În opinia acestora, o restricție de comercializare a unui produs legal vine în contradicție cu principiile stabilite în tratatele economice la care România este parte, în calitate de membru al Organizației Mondiale a Comerțului, afectând libera concurență a agenților economici, creând discriminări, impunând bariere comerciale unora dintre comercianți și oferind, în mod artificial, avantaje altora.
România se află printre statele membre ale UE cu cea mai avansată legislație în domeniul controlului tutunului, începând de la fabricarea produsului în sine și încheind cu publicitatea la tutun și – în cazul de față – fumatul în spațiile publice”.
Astfel, companiile de tutun califică propunerea legislativă drept “o supra-reglementare excesivă, fără precedent”, solicitând “efectuarea unui studiu de impact, care să pună în perspectivă discrepanța între obiectivul de sănătate publică urmărit și mijloacele prin care se dorește ca acesta să fie atins”, măsura necorelând obiectivul de sănătate publică cu efectul real al restricțiilor.
În România, fumatul în locurile publice este reglementat prin Legea 349/2002. Pentru restaurante și baruri, atunci când proprietarii sau managerii acestora nu stabilesc că fumatul este interzis în localurile respective, legea impune separarea efectivă a spațiilor, astfel încât cel alocat fumătorilor (izolat și ventilat corespunzător) să nu depășească 50% din întreaga suprafața destinată clienților. În același timp, proprietarii sau managerii localurilor cu o suprafață destinată clienților de sub 100 mp, pot decide dacă spațiile respective să fie alocate exclusiv pentru fumători sau nefumători, cu afișarea corespunzătoare a acestei informații. În ceea ce privește instituțiile publice, legea prevede interzicerea fumatului în spațiile comune, de trecere și în birouri. În acest moment, legea permite fumatul doar în spații special amenajate (marcate, dotate și ventilate corespunzător).
“Conform recomandării Consiliului European, de a proteja cetățenii de expunerea la fumul de țigară, fiecare stat membru a reglementat diferit acest subiect, de la interdicție totală, de exemplu în Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria, Malta sau Ungaria, până la restricții rezonabile, cum ar fi, de exemplu: Germania, Austria, Estonia, Polonia sau România. În ciuda existenței unui cadru legislativ clar și echitabil, implementarea deficitară a acestuia și lipsa unor măsuri ferme de control al implementării și al aplicării sancțiunilor duc astăzi la propuneri extreme”, se mai arată în scrisoare, semnatarii opinând că nu lipsa legislației este problema în România, ci aplicarea ei deficitară.
În luna septembrie a anului trecut, Camera Deputaților a inițiat un proiect de modificare a Legii 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, proiect care are ca obiectiv de reglementare interzicerea completă a fumatului în spațiile publice, în scopul micșorării numărului de fumatori pasivi și activi. Printre propunerile de amendamente la Legea 349/2002, se afă și unul care prevede interzicerea vânzării produselor din tutun la o distanță de mai puțin de 250 de metri de punctele de acces în spitale și unități de învățământ.
Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier.