Producătorii de medicamente generice critică Ministerul Sănătății

Producătorii de medicamente generice critică amânarea rezolvării de către Guvern a problemei taxei clawback și concentrarea în schimb pe compensarea medicamentelor inovative, companiile considerând că existența acestei taxe aplicată producătorilor duce la dispariția de pe piață a medicamentelor ieftine, necesare unui număr mare de persoane.

”Nerezolvarea problemei generată de taxa clawback, adevărata problemă pentru retragerea din piață a medicamentelor generice esențiale, total injustă pentru acestea, va adânci criza medicamentelor, care vor continua să fie retrase din piață. Ceea ce se întâmplă în România, nu are precedent în spațiul european. Este inacceptabil ca un Guvern să pună presiunea unui buget (medicamente) incorect administrat, pe umerii producătorilor de medicamente generice”, se arată într-un comunicat al Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Asociația a atras atenția în mod repetat în ultimii ani asupra problemelor legate de taxa clawback, încercând să convingă autoritățile să o elimine sau să schimbe modalitatea de calcul a acesteia.

”În acest context, de criză a medicamentelor care tratează milioane de pacienți români, Ministerul Sănătății este preocupat de compensarea medicamentelor inovative. Cum am precizat în nenumărate rânduri, prioritară este rezolvarea taxei clawback pentru medicamentele generice, apoi, implementate măsurile de optimizare bugetară, ca de exemplu creșterea adopției de medicamente generice și biosimilare (acestea din urmă doar la 4% în România față de 90% în Norvegia) și generalizarea contractelor cost-volum pentru medicamentele inovative, care au costuri foarte mari”.

Printre măsurile propuse de producători se numără eliminarea din calculul taxei clawback a valorii consumului de medicamente din spitale, aproximat la 8-9% din consumul trimestrial total, care reprezintă o dublă taxare, și introducerea unui clawback diferențiat și plafonat pentru medicamentele generice și biosimilare, care prin natura lor, reprezintă soluții de optimizare bugetară și acces crescut la tratamente.

De asemenea, APMGR cere ajustarea bugetului de medicamente cu inflația de la nivelul anului 2018, adică 4,63% conform INS, mai exact 75 milioane lei pe trimestru.

La ora actuală, în România există un paradox și anume: în condițiile existenței tot mai multor biosimilare pe piață, acestea nu sunt prescrise sau sunt prescrise foarte puțin, deși prin însăși natura lor permit un acces crescut al pacienților la tratament, reprezentând totodată o soluție de optimizare bugetară la îndemâna autorităților.

Acestă soluție este folosită cu precădere de majoritatea statelor din vestul Europei, tocmai acele state cu bugete mari în sănătate. Prin întârzierea aplicării  acestei soluții, se creează o barieră în accesul pacienților români la medicamente biosimilare, iar Guvernul pierde milioane de Euro anual, consideră APMGR.

Producătorii de medicamente generice mai spun că cele mai multe cheltuieli ale statului român merg către medicamente inovative, peste 75%, multe dintre acestea tratând câteva mii de pacienți, dar ignoră milioanele de români care folosesc medicamentele cu prețuri mici.

În schimb, taxa clawback este aplicată uniform atât medicamentelor scumpe cât și celor cu preț accesibil, cu un impact negativ mult mai mare asupra celor din urmă. Acest lucru se întâmplă din cauza prețului redus și al sistemului de adaosuri, pentru care toți producătorii sunt obligați să plătească clawback.

Taxa clawback este o barieră reală în calea accesului pacienților la medicamentele generice, fapt ce a generat retragerea din piață a peste 2.500 de medicamente generice, dar și o barieră în calea atragerii de noi investitori străini.