Problemele de lichiditate, vânzările în scădere și datoriile acumulate duc la o creștere a insolvențelor în S1 2024. „Nu ne așteptăm la evenimente de ordin sistemic“

♦ Numărul total al intrărilor în incapacitate de plată a crescut cu sub 6% în primele șase luni din an versus aceeași perioadă din 2023, însă se remarcă o dublare a numărului de insolvențe în rândul companiilor mari, de impact în economie.

Problemele de lichiditate, costurile operaționale tot mai mari, vânzările și cererea în scădere, deciziile de management inadecvate, precum și datoriile acumulate au dus la o creștere a numărului de insolvențe în România în primele șase luni din 2024, arată datele companiei CITR, activă pe piața de insolvență și restructurare.

Astfel, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, au fost inregistrate peste 3.600 de proceduri de insolvență, dintre care 72 în rândul companiilor mari, de impact pentru economie.

În timp ce numărul total al intrărilor în incapacitate de plată a crescut cu sub 6% în primele șase luni din an versus aceeași perioadă din 2023, se remarcă o dublare (de la 33 la 72) a numărului de insolvențe în rândul companiilor de impact, cu active de peste 1 mil. euro. Mai mult, în aceeași perioadă, au fost înregistrate 71 de cereri de deschidere a procedurii de concordat preventiv, dintre care 33 sunt în derulare, iar 19 provin de la companii de impact, cu cinci mai multe decât în întregul an 2023.

Concordatul este o procedură judiciară de prevenire a insolvenței, a cărei deschidere suspendă executările silite. Acesta oferă societății aflate în dificultate posibilitatea de redresare pe baza unui plan de restructurare, care trebuie să prevadă și modalitatea de achitare a creanțelor față de toți sau o parte dintre creditori (creditorii afectați prin concordat) și care, după ce va fi aprobat de acești creditori, va fi omologat de către judecătorul sindic.

„În perioada următoare vom vedea probabil o creștere continuă a numărului de măsuri de restructurare, pe fondul revenirii la contextul economic și de reglementare anterior pandemiei“, afirmă Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR.

„Accesarea la timp a unor facilități de restructurare face diferența între procesele cu șanse de reușită și cele care, din păcate, se derulează prea târziu.“

Datele companiei arată că majoritatea companiilor au intrat în insolvență din cauza problemelor de lichiditate. În special întreprinderile mici și mijlocii s-au confruntat cu dificultăți în gestionarea fluxului de numerar, fiind incapabile să-și acopere obligațiile financiare pe termen scurt.

Creșterea costurilor cu materiile prime și energia a afectat semnificativ marjele de profit ale firmelor, ducând la incapacitatea acestora de a-și plăti creditorii. Sectoarele cele mai afectate au fost cele de producție și construcții.

Totodată, acumularea datoriilor pe termen lung și incapacitatea de a le restructura în mod eficient reprezintă un alt factor major care a condus la o creștere a numărului de insolvențe. Astfel, numeroase companii nu au reușit să-și renegocieze termenele de plată sau să obțină finanțare suplimentară pentru a-și susține activitatea.

Acești factori sunt coroborați cu scăderea cererii pe piața internă și internațională, care a dus la o diminuare semnificativă a veniturilor pentru unele companii, în special în sectorul comerțului. Aceasta a fost accentuată de inflație și de incertitudinea economică generală????.

Nu în ultimul rând, deciziile de management inadecvate și lipsa unui plan de afaceri robust au fost, de asemenea, factori care au contribuit la insolvența unor companii. Lipsa unei strategii clare de gestionare a crizelor și de prevenire a materializării riscurilor a fost evidentă în multe cazuri analizate de CITR.

Cele mai multe companii intrate în insolvență provin din comerțul cu ridicata și cu amănuntul (26% din total), din construcții (20%), industria prelucrătoare (12%), transport și depozitare (10%), hoteluri și restaurante (7%).

E important de menționat că dincolo de problemele cu care se confruntă fiecare sector, cum ar fi schimbările comportamentului consumatorilor în cazul comerțului, mai sunt și alți factori care duc la actualul top. Mai exact, comerțul și construcțiile sunt sectoarele care au atras cele mai multe companii din economie.

Similar, cele mai multe insolvențe sunt înregistrate în București pentru că aici își au sediul și cele mai multe firme. Vin apoi Bihor și Cluj.

Ce urmează?

Paul Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, spune că nu se așteaptă la evenimente de ordin sistemic, de tipul unor recesiuni ori crize.

„Evoluția macroeconomică va fi una bună în următoarele 6-12 luni, ne așteptăm la o creștere economică rezonabilă, la nord de 3%, la o rată a inflației în reducere continuă spre intervalul țintit de BNR, la rate ale dobânzilor în scădere și la stabilitatea cursului pe fondul continuării influxului de fonduri europene și investiții străine. Astfel, nu asteptăm evenimente de ordin sistemic, de tipul unor recesiuni ori crize, nici la nivel general și nici la nivelul celor mai multe sectoare economice“, conchide Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.