Problema economică a României pe care nici profesorii de e economie nu știu să o rezolve: Finanțăm o datorie foarte scumpă care nu va aduce creștere economică și este imposibil de susținut pe termen lung VIDEO

În România, povara datoriei publice a devenit extrem de costisitoare și este o amenințare directă la adresa dezvoltării economice sustenabile. În aprilie 2025, datoria a depășit pragul simbolic de 1.000 miliarde lei — 56,6% din PIB — după o majorare de 50 miliarde lei în primele patru luni ale anului. În paralel, costul de finanțare rămâne ridicat: dobânzile pe obligațiunile pe 10 ani au scăzut până la 7,15%, cel mai redus nivel în 2025, însă păstrează o presiune semnificativă asupra bugetului. Această combinație – datorii în creștere rapidă și costuri de împrumut încă mari – strecoară o povară reală asupra economiei, limitând intervențiile esențiale pentru stimularea creșterii și reforma structurală, explică Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamenta, de la ASE București.

„Datoria pe care o finanțăm acum este foarte scumpă. Asta e cea mai mare problemă pe care o avem. Părerea mea că finanțăm cel puțin de două ori mai scump decât ar trebui să avem o finanțare nominală aducătoare de dezvoltare economică. Deci tu dacă tu îți dai seama ce piatră de moară teribilă este asta și pentru care care nu am o soluție” a declarat Adrian Mitroi la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

În plus, paritatea puterii de cumpărare subliniază nesustenabilitatea poziției fiscale: dacă datoria este finanțată la un cost al capitalului de aproximativ 8%, dar creșterea economică reală este doar de 2%, România acumulează presiune bugetară fără a construi active reale, similar cu un împrumut care lasa casa în proprietatea băncii, nu a debitorului, mai punctează profesorul.

„Paritatea puterii de cumpărare reprezintă capacitatea de a întoarce înapoi datoria cu care finanțezi. Atât timp cât datoria asta e finanțată cu niște sume, cu un cost al capitalului destul de mare, de 8%, pentru a extrage o creștere economică de 2%, acest lucru de fapt nu este sustenabil. Adică tu ți-ai luat casa aia și a crescut patrimoniul familiei tale. Da, dar a crescut și net, deci a crescut activul net al familiei, dar a crescut și datoria netă a familiei corect, care înseamnă că de fapt activul ăla este al băncii” a mai spus Mitroi la ZF Live.