Primul Super SUV al lumii

Daca sunteti indeajuns de norocos sa cumparati o astfel de masina, trebuie sa stiti ca Spyker ofera inca de la inceput cateva facilitati deosebite, ca initialele proprietarului “sculptate” in caroseria de aluminiu, sau de-acum celebrul Spycam, un program prin care clientul poate urmari masina in toate etapele procesului de fabricatie, cu ajutorul unui program de camere sofisticat ce transmite imaginile direct pe Internet.

4×4 din “Tara lalelelor”

Spyker D12 Peking-to-Paris, este primul model off road al exclusivistului constructor olandez specializat pe masini super-sportive, si, totodata, prima reprezentanta a unui nou segment de automobile, Super Sport Utility Vehicle (SSUV). Masina este destinata acelora care nu sunt satisfacuti de un Porsche Cayenne Turbo S sau un Range Rover Sport, si va deveni, in momentul lansarii (undeva spre finele lui 2008), cel mai rapid si cel mai scump 4×4 din lume. Cu siguranta va fi cel mai avangardist produs pe segmentul sau.
Desi arata ca orice alt concept car modern (ce ajunge pe linia de productie foarte diferit fata de modelul prototip), cu plafonul din sticla sau pneurile imense, de 24 de inch, constructorul spune ca masina este practic gata sa intre in productie si eventualele modificari facute sasiului sau interiorului vor fi minime, ori chiar inexistente. E drept, masinile Spyker arata mai mult a concept car decat a masini produse in serie, fie ea si una limitata.
Olandezii vor sa produca 250 de unitati de D12 in 2008 si, chiar daca pretul masinii se va apropia de 250.000 de euro (cu fluctuatii importante pentru fiecare piata unde Spyker vinde direct; pentru principalii clienti din Statele Unite, China sau Orientul Mijlociu, D12 va costa 300.000 de dolari), Victor Muller, fondatorul Spyker, spune ca s-au vandut deja jumatate dintre masini numai in urma pozelor si a caracteristicilor prezentate in presa.

…si totusi e masina, nu avion.

Si cum sa nu vanda pe baza fotografiilor, cand masina arata ca un 4×4 de pe Marte? Daca ar avea si aripi probabil ar zbura. Designul aeronautic este un omagiu adus vremurilor in care Spyker construia avioane, lucru subliniat de plafonul de sticla impartit in patru cu ajutorul unor traverse ranforsate de aluminiu, si mai ales de interiorul stil cockpit, impartit si el in patru locuri distincte printr-o consola interioara originala, punctata si ea cu insertii masive de aluminiu. Consola permite pasagerilor sa urmareasca performantele dinamice ale masinii indiferent de locul ocupat, pentru ca de-a lungul ei sunt pozitionate cate un “mini-bord” cu vitezometru si turometru pentru fiecare ocupant al bolidului.
Portierele tip “suicide”, ce se deschid fata in fata (ca cele ale unui sifonier…unul de 300.000 de dolari) dau si ele o nota de exclusivism, si sunt o idee “aterizata” tot din industria aeronautica. Si daca aceste “gaselnite” nu v-au convins deloc ca olandezii au o istorie adevarata in industria de avioane, una de care sunt foarte, foarte mandri, ei bine sasiul masinii este cea mai buna dovada in acest sens: structura din aluminiu cantareste doar 1850 de kg (putin mai mult decat cea a unui VW Passat), cu 22 de procente mai putin decat cea a rivalilor de la Porsche Cayenne Turbo S. Astfel, cei 500 de cai putere dezvoltati de motorul VW, W12, de sase litri (si el relizat integral din aluminiu), propulseaza bolidul pana la 300 de km/h; sprintul pana la “suta” opreste cronometrul la doar 5 secunde, ajutat serios si de tractiunea integrala permanenta. Noi speram totusi sa nu decoleze dupa atatea si atatea inspiratii aeronautice.
Aluminiul si pielea din interior nu sunt nemaiintalnite, mai ales la super-masini, insa barele ce compartimenteaza masina sunt o idee cat se poate de originala. De fapt, la interior, Spyker D12 seamana mai mult cu un avion decat cu unul dintre contracandidatii sai directi si, daca olandezii se tin de cuvant si produc modelul in serie urmand exact aceleasi linii exterioare si solutii de interior, atunci masina va fi cu adevarat o prezenta unica in garajele unor oameni deosebit de norocosi.

Spyker a lansat pana astazi sase modele diferite in cei sapte ani de existenta si a reusit sa vanda anual aproape 50 de “piese rare”. Compania a fost prezenta deja la cateva curse celebre, ca cea de 24 de ore de la Le Mans.
In 2004, cand actiunile Spyker Cars au devenit publice, olandezii au reusit sa atraga actionari importanti ca Mubadala Development Company, Abu Dhabi, sau britanicii de la MerchantBridge, Londra, si astazi grupul si-a marit considerabil capacitatea de productie (250 de D12 vor fi produse in 2008) si, din moment ce orice nou produs poarta eticheta “sold-out” inca dinaintea lansarii efective, viitorul exclusivistei companii se anunta unul de real succes; un succes ce depinde totusi, intr-o mare masura, de reusita primului modelul off-road al companiei.