Primul guvern de tehnocrați, prima lună de probleme

Ideea unui guvern de tehnocrați a fost vehiculată de multe ori în România:de fiecare dată când un guvern performează sub așteptări, prima soluție este cea a unui guvern de specialiști neafiliați politic. De fiecare dată când membrii executivului au fost implicați într-un scandal, dată fiind apartenența lor politică, soluția oferită este cea a unui guvern de tehnocrați.

Acesta a fost cazul și în luna noiembrie, după ce Victor Ponta și-a depus mandatul în urma tragediei din clubul Colectiv. Deși PSD a cerut să rămână la guvernare, prin vocea lui Liviu Dragnea, președintele Iohannis a decis să îl nominalizeze ca premier pe Dacian Cioloș, comisarul european pentru agricultură. Știrea a fost primită bine de români, care au văzut în Cioloș un profesionist neafiliat politic.
Și presa internațională a primit bine vestea noului învestirii noului guvern, titrând că acesta vine pe fondul unor ample mișcări sociale. „România are un nou guvern de tehnocrați proeuropeni“, au scris cei de la Agenția France Presse, în vreme ce AFP a notat că „parlamentul României a acordat votul de învestitură guvernului fostului comisar european Dacian Cioloș, care are un an la dispoziție pentru a-și demonstra abilitățile în fața cetățenilor încă șocați de tragedia produsă într-un club de noapte, pe fondul corupției endemice“. Și Bloomberg a amintit că este primul guvern tehnocrat al României.

„Parlamentul României a acordat votul de încredere primului cabinet tehnocrat al țării, condus de premierul Dacian Cioloș“, subliniază Bloomberg. „Predecesorul premierului Dacian Cioloș, Victor Ponta (de stânga), a demisionat pe 4 noiembrie, cedând furiei publice după incendiul într-un club de noapte soldat cu 56 de morți, eveniment care a declanșat o campanie de proteste sub sloganul «corupția ucide». Ponta este acuzat de fals în înscrisuri și spălare de bani“, au comentat cei de la Reuters.

Primele probleme pentru premierul Dacian Cioloș au apărut însă chiar de la momentul propunerilor sale pentru miniștri. Cioloș a decis să nu îl mai includă în cabinetul său pe Andrei Baciu, de 29 de ani, pe care îl propusese pentru postul de ministru al sănătății, decizia fiind luată în urma controverselor apărute în spațiul public. Mai exact, după anunțul premierului desemnat privind nominalizarea lui Andrei Baciu, pe Facebook au început să circule fotografii în care viitorul ministru apărea în lenjerie intimă, ca model. De asemenea, medici și manageri de spitale s-au declarat contrariați la aflarea veștii că Andrei Baciu ar putea fi ministru al sănătății, motivând că acesta nu are nici pregătirea și nici experiența necesare pentru a conduce o instituție publică de dimensiunea și cu greutatea celei pentru care a fost propus, care se ocupă de întreg sistemul sanitar.

Nu a fost singura nominalizare retrasă, premierul luând aceeași decizie și în cazul Ministerului justiției: „Pentru a nu vulnerabiliza în niciun fel încrederea în ministrul justiției din guvern, într-un an foarte important pentru menținerea credibilității activității justiției, am hotărât să retrag propunerea doamnei Cristina Guseth pentru acest portofoliu“, a scris Cioloș pe contul său de Facebook. Motivul a fost prestația slabă a Cristinei Guseth din timpul audierilor parlamentare, când a ezitat la mai multe întrebări referitoare la sistemul de imunități.
Programul de guvernare prezentat în fața Parlamentului s-a concentrat, în mare parte, pe rezolvarea problemelor pe termen scurt. „În ceea ce privește politicile și domeniile economice prioritare, obiectivul major al acestui guvern este acela de consolidare a parametrilor macroeconomici, a perspectivelor de dezvoltare durabilă a țării”, notează documentul. Guvernul condus de Cioloș a luat în calcul și faptul că în 2016 vor avea loc alegeri locale și parlamentare, iar acest lucru duce, în mod tradițional, la creșterea cheltuielilor; astfel, în programul de guvernare, unul dintre obiective este „evitarea derapajelor economice potențiale într-un an electoral”.

Numeroase controverse în mediul online au fost stârnite și de prima fotografie de grup a guvernului, una dintre critici vizând faptul că doamnele care dețin funcții de ministru au fost așezate pe rândurile din spate. Premierul s-a declarat deranjat de fotografia de grup, dar a precizat că acesta a fost protocolul. Cioloș a adăugat că fotografia de grup a miniștrilor va fi refăcută. „Cu prima ocazie cu care îi voi avea pe toți miniștrii la ședința de guvern, o să refacem poza și, dincolo de orice regulă de protocol, o să-mi asum eu această responsabilitate să punem doamnele în față, pentru că oamenii care au făcut aceste observații au avut dreptate“, a spus el.

Primul test al guvernului, realizarea bugetului pe 2016, a reprezentat un nou moment delicat. După ce în primă fază a anunțat căbiserica nu va mai primi fonduri suplimentare din vistieria statului, atrăgând o reacție de aprobare din partea societății civile, Dacian Cioloș a discutat la telefon cu patriarhul Daniel, dându-i asigurări că salariile preoților vor crește și că statul va sprijini investițiile importante ale Bisericii. Finanțele mai arată că guvernul finanțează în continuare lăcașurile de cult românești de peste granițe, doar Schitul Prodromu de la Muntele Athos urmând să primească 1,3 milioane lei.

Guvernul Cioloș a programat bugetul astfel încât din acesta să fie cheltuiți în 2016 cu 16 miliarde de lei (3,6 miliarde euro) mai mult decât în acest an, cea mai mare creștere nominală de cheltuieli, de la un an la altul, din 2008 încoace. Mizând pe o creștere economică de 4,1%, guvernul va cheltui în 2016 cu 21 de miliarde de lei peste ce adună la buget, rămânând un deficit lipit de pragul de sus al admisibilității, de 2,95% din PIB pe standardul european de contabilitate ESA, și 2,8% din PIB pe lichidități.

Prima lună de activitate a guvernului de tehnocrați nu a fost, deci, lipsită de stângăcii sau decizii bizare. Provocările încep însă abia acum pentru Dacian Cioloș și ceilalți specialiști din cel de-al 17-lea guvern al României.