În primele două luni de euro, investițiile străine directe din Bulgaria au crescut cu 87%. Totuși, bulgarii, cu teama de inflație în suflet și dornici să scape de corupți, și-au ales ca premier un politician prorus

După opt alegeri parlamentare în ultimii cinci ani, bulgarii i-au dat mandat să for­meze un nou guvern lui Ramen Radev. Bulgaria, din 2021 într-o lungă criză politică, este considerată cea mai săracă economie din Uniunea Europeană și este notorie ca bastion al influenței rusești în Europa. De la 1 ianuarie, țara est-europeană este și membră a zonei euro.

Rumen Radev, câștigtorul detașat al alege­rilor anticipate de săptămâna trecută împreună cu partidul său Bulgaria Progresistă, a promis că va lupta cu corupția. Ultimul guvern a căzut în decembrie din cauza unor proteste legate de creșterea taxelor și distribuirea cheltuielilor bu­getare către aparatul de stat în dauna sectorului privat. Fost pilot de vânătoare, eurosceptic, Radev se opune ajutorului european pentru Ucraina în lupta acesteia contra Rusiei.

A renunțat la funcția de președinte în ianuarie pentru a putea candida în alegerile pentru parlament. Înclinația spre îmbunătă­ți­rea relațiilor cu Moscova și reluarea importu­rilor de energie rusă i-au atras lui Radev com­pa­­rații cu premierul Ungariei Viktor Orban, care a pierdut alegerile recente pentru parla­ment în favoarea unui discipol mai tânăr de-al său, Péter Magyar, singura opoziție reală pe care Ungaria a avut-o în ultimii 16 ani.

Ca toate statele fost comuniste, Bulgaria s-a dezvoltat rapid după 1989, mai ales după aderarea la UE, în 2007, făcând echipă pe acest drum cu România. Dar, spre deosebire de Româ­nia, pentru a combate hiperinflația și instabilitatea sistemului bancar din perioada de tranziție către economia de piață, Bulgaria și-a ancorat moneda națională, leva, mai întâi de marca germană, în 1997, apoi de euro, ceea ce a presupus rigoare bugetară strictă.

O monedă proprie oferă o flexibilitate mai mare a instrumentelor de politică financiară și economică. Bulgariei i-a lipsit acest lucru. Între 2007 și 2024, Bulgaria a pierdut aprope 16% din populație din cauza emigrației către vest și declinului demografic. Țara are în prezent

6,4 milioane de locuitori. În 2007, indicatorul se situa la 7,6 milioane de persoane. O bună parte din țară este depopulată.

De altfel, dintre statele membre ale UE, Bulgaria simte cel mai puternic șocul crizei demografice. În aceste condiții, costul vieții – deși în perioada de vârf a valului de inflație care a lovit UE și mai ales regiunea după ce Rusia a atacat Ucraina scumpirile din Bulgaria au fost moderate, neatingând cotele istorice din Ungaria, România sau Polonia – a fost o temă de discuție importantă în societatea bulgară când țara a trecut la euro.

A fost și o temă de campanie electorală im­portantă, cu atât mai mult cu cât aceasta s-a des­fă­șurat odată cu războiul din Orientul Mijlociu și cu explozia prețurilor petrolului și gazelor naturale pe fundal. Radev, cu două mandate de președinte, s-a opus intrării în zona euro.

Dar tranziția către euro a fost ușoară. În pofida temerilor, inflația provocată de adoptarea monedei unice europene a fost minimă, spune banca centrală. Tranziția a adus în sistemul bancar circa 9 miliarde euro. În ianuarie și februarie, investițiile străine directe din Bulgaria au crescut cu 87% în ritm anual.

Totuși, teama de inflație s-a văzut în rezultatele alegerilor. Publicul a fost bombardat și de vești cum că adoptarea euro crește numărul de falimente în rândul afacerilor bulgarești. Nu a fost așa. Dar Radev și partidul său au primit aproape 45% din voturi. Următorul clasat este o coaliție liberală pro-europeană. Aceasta a primit doar 14% din voturi. Politicianul a fost vag în ceea ce privește strategia economică și cea de politică externă pe care le va urma. Pentru analiști, un lucru este cert: un procent considerabil (30-50%, în funcție de sursă) dintre alegătorii săi sunt pro-ruși. Relația Bulgariei cu Rusia este complicată. Țara nu a avut până acum o direcție clară, forțelor care au acționat puternic pentru apropierea de Moscova împotrivindu-li-se forțe de îndepărtare la fel de puternice. Totuși, interesele rusești acolo sunt vizibile. Rusia deține chiar și o bucățică din litoralul bulgăresc. Cea mai mare rafinărie din Bulgaria este LUKOIL Neftohim Burgas, aflată sub administrare specială numită de statul bulgar după ce LUKOIL a fost plasat sub sancțiuni de către SUA. În 2023, veniturile rafinăriei și benzinăriilor corporației ruse echivalau cu 7% din PIB-ul țării. Potrivit Moody’s, aproape 9.600 de companii din Bulgaria aveau în 2024 peste 40% acționariat rusesc. În UE, un număr mai mare nu avea decât Cehia (12.500). Conform agenției de presă bulgare BGNES, circa 12.000 de firme bulgărești sunt deținute de cetățeni sau entități legale din Rusia. Euractiv a identificat tot atâtea companii în septembrie 2024 și a constatat că până la sfârșitul anului acestora li s-au mai alăturat încă 1.000 de firme ruseși. Prin Bulgaria, sub numele de BalkanStream trece gazoductul TurkStream, prin care Rusia exportă gaze naturale în UE via Turcia.