Prima veste bună de după criză: fuziunile și achizițiile au crescut cu o treime față de anul trecut

La nivel internațional, cea mai mare tranzacție din primul trimestru a venit din telecomunicații, în SUA, acolo unde primii doi operatori de cablu, Comcast și Time Warner Cable, au pus bazele unei fuziuni în valoare de 68 de miliarde de dolari.
În Europa, piața de fuziuni și achiziții (M&A – mergers & acquisitions) s-a majorat cu 19% în primele trei luni, cel mai mare deal fiind în sectorul media, acolo unde Liberty Global, care deține compania UPC, a preluat integral operatorul olandez de cablu TV Ziggo pentru 11 miliarde de dolari. Preluarea Ziggo este a doua mare tranzacție în industria europeană a cablului TV și telefoniei fixe în mai puțin de un an, după ce Vodafone a cumpărat în octombrie operatorul german Kabel Deutschland Holding în urma unei înțelegeri de peste 10 miliarde de dolari. De câțiva ani, în sectorul global de media și telecomunicații există o luptă a preluărilor, similară cu cea care a început acum în sectorul farmaceutic.

În februarie grupul Actavis, unul dintre cei mai mari producători de generice din lume, a cumpărat Forest Laboratories pentru 24 de miliarde de dolari, însă mai recent, în aprilie, Pfizer și-a anunțat intenția de a cumpăra AstraZeneca, o mișcare cu impact enorm în industria mondială a medicamentelor. Dacă tranzacția se va finaliza, valoarea acesteia va fi de peste 120 de miliarde de dolari, cea mai mare din istoria producătorilor de medicamente.

O altă mișcare în această zonă este cea dintre GSK și Novartis, care fac schimb de active. Astfel, Novartis preia portofoliul de medicamente oncologice de la GSK pentru 14,5 miliarde dolari și le cedează portofoliul de vaccinuri (mai puțin cele împotriva gripei) pentru 7,1 miliarde dolari.

Tot în farma, grupul german Bayer negociază preluarea diviziei de produse de larg consum a Merck & Co. Nici canadienii de la Valeant nu stau degeaba și oferă 47 de miliarde de dolari pentru compania Allergen (care deține mărcile de medicamente Botox Cosmetics și Vistabel, folosite la atenuarea ridurilor).

După ce au pierdut patente pentru produse cu vânzări de miliarde de dolari și cu tot mai puține inovații în pipeline, companiile farma se bat acum din nou pentru a prelua noi companii. Este aceeași strategie pe care au mai folosit-o și la finalul anilor ‘90 – începutul anilor 2000, când au apărut GlaxoSmithKline (GSK – ca urmare a fuziunii dintre GlaxoWellcome și SmithKline Beecham) și AstraZeneca (după ce suedezii de la Astra s-au înțeles cu britanicii de la Zeneca).

Anul 2014 ar putea aduce și cea mai mare tranzacție din industria materialelor de construcții din ultimele două decenii, cea dintre Lafarge și Holcim. Pentru România, aceasta ar fi cea mai mare transformare a pieței, după ce Lafarge și Holcim vor fi nevoiți să vândă cel puțin una din cele 4 fabrici din România pentru a putea fuziona.

Frământări există în această perioadă și în industria grea a Europei. GE, unul dintre cele mai mari conglomerate industriale la nivel global, este în discuții pentru preluarea companiei franceze Alstom, producătorul trenurilor TGV. Mișcarea americanilor se lovește însă de o rezistență în Franța, acolo unde guvernul a emis un decret care îi permite să blocheze orice preluare de către străini a unor companii din sectoare economice considerate “strategice”.

Consultanții spun că și România beneficiază de pe urma tuturor acestor mișcări ce au loc pe scena internațională, în top aflându-se sectorul financiar, unde se așteaptă consolidări, dar și exituri ale unor jucători (care atrag automat și intrarea altora).

“În momentul de față se resimte în piață un interes sporit pentru tranzacții. Putem vorbi despre o adevărată efervescență, însă este greu de spus câte tranzacții se vor materializa în cele din urmă. Această efervescență are mai multe cauze. Pe de o parte îmbunătățirea climatului economic european, ratele de creștere afișate de România, precum și îmbunătățirea ratingului de țară au dus la o creștere a interesului investitorilor străini pentru piața românească”, spune Alexandru Medelean, director, liderul echipei de servicii integrate pentru antreprenori al PwC România.

Totodată, situația tensionată dintre Ucraina și Rusia îi determină pe unii investitori să se uite către oportunități de plasament în țările din regiune, iar România este una dintre piețele luate în calcul.

Alexandru Medelean notează însă că există și alte cauze de ordin intern care determină această tendință, cum ar fi faptul că multe dintre companiile antreprenoriale românești, care au trecut cu bine de criză și și-au consolidat pozițiile, caută acum oportunități de consolidare prin achiziții.

Consultanții arată că interesul pentru România este evident atât din partea fondurilor de investiții, cât și a investitorilor strategici, fiind implicați în mai multe negocieri de anul trecut. “În practica noastră am resimțit un reviriment cert pe mai multe tipuri de tranzacții, inclusiv consolidări în piața locală, investiții străine noi, atât din zona de strategic cât și de private equity, tranzacții imobiliare. În mod indiscutabil, suntem implicați în semnificativ mai multe operațiuni de M&A decât în perioada similară a anului trecut (…)”, au spus reprezentanții Deloitte. Firma de consultanță se aștepta la o intensificare a activității de fuziuni și achiziții și estimează că aceasta va continua. Unele tranzacții au impact direct în România, cel mai relevant exemplu fiind cel al deal-ului dintre Holcim și Lafarge, dar și semnarea unui acord între Pfizer și AstraZeneca, care ar determina apariția unui nou lider în piața farma locală.

De la începutul anului, pe piața de M&A au avut loc tranzacții precum preluarea Romprest, a World Class, a Praktiker sau Lemarco.În ochii investitorilor, România își păstrează atributele de piață mare, cu potențial de creștere pe multe sectoare de bunuri și servicii, cu resurse naturale și “o forță de muncă economică și calificată”, însă sunt și unele puncte slabe care persistă precum decalaje nerecuperate, lipsa unei viziuni pe termen lung sau birocrația și corupția în insuficient regres.
“Sentimentele sunt în ameliorare, mai ales datorită îmbunătățirii majorității indicatorilor macro-economici, în primul rând PIB, și a ratingului de țară. Suntem deja într-un nou ciclu economic, de expansiune, ceea ce nu înseamnă că lucrurile vor continua să se amelioreze de la sine, fără eforturile și contribuția mediului de afaceri și a responsabililor politici”, au spus reprezentanții Deloitte.

Consultanții implicați în tranzacții sunt de părere că sectorul financiar va livra cele mai multe deal-uri anul acesta, în condițiile în care sistemul trece printr-o perioadă de consolidare și au loc exituri în corelație cu intrarea unor investitori noi. Dar și sectorul agricol și cel al producției industriale se anunță agitate. “Sectoarele producției industriale, îndeosebi subsectoarele care deservesc industria de automobile, își mențin poziția de top în preferințele investitorilor strategici din afara României, investitori care-și doresc o platformă de producție la costuri relativ scăzute, cu un capital uman bine pregătit din punct de vedere tehnic și care adresează o piață de desfacere importantă atât pe plan local cât și pe plan european”, spune Cornelia Bumbăcea, partener tranzacții în cadrul PwC România.